Discurs Conventia Nationala a Organizatiei de Femei a PDL

Buna dimineata, stimate doamne si domnisoare.

Multumesc in primul rand organizatiei Dvs. pentru invitatia facuta si pentru oportunitatea de a ma afla aici. In calitatea mea de euro-deputat am sa incep prin a vă vorbi putin despre Europa. Si anume despre faptul ca, de exemplu, Uniunea Europeana intentioneaza sa modifice regulile privind conducerea si administrarea marilor companii iar Parlamentul European mi-a incredintat mie calitatea de raportor principal.

Care este legatura dintre femei si acest raport legislativ? Una foarte mare, care a suscitat si suscita in continuare dezbateri aprinse pe scena política europeana: cresterea reprezentarii femeilor in consiliile de administratie ale corporatiilor. In calitate de raportor, voi propune si cu siguranta aceasta va fi forma care se va vota, ca marile societati comerciale sa fie obligate sa isi mareasca numarul de femei in consiliile de administratie prin asumarea publica a modalitatilor concrete de promovare, a cotei de reprezentativitate si a intervalului de timp in care aceasta cota sa fie atinsa.

Am venit la congresul Dvs. pentru că este un loc foarte bun, și unul care se găsește destul de rar, pentru a exprima o idee pe care o am de ceva vreme legată de evoluția, mai bine zis involuția societății europene și de prestația politicienilor europeni, incluzând aici desigur și clasa politică românească. Actuala criză de pe continentul european nu este neaparat doar o criza a datoriilor suverane, a gradului de indatorare, a slăbiciunii monedei euro sau a fragilității sistemului bancar.

Actuala criză a Europei este si una a comunicării, a desprinderii liderilor europeni de cetatenii lor, a auto-izolării instituțiilor-cheie europene printr-un limbaj demn de cărțile de spionaj în care dezlegarea enigmei stă în descifrarea unui cod secret. Aceasta este trista realitate: Europa politică, Europa instituțională, și-a creat propria limbă, absolut neînțeleasă de către oamenii obișnuiți, sub presiunea corectitudinii politice duse la extrem.

Am ajuns sa trimitem felicitari, in pragul sarbatorilor de iarna, pe care scrie Season’s Greetings in loc de Merry Christmas. Am ajuns asadar sa evitam consacratul Craciun Fericit, desi sarbatorim Craciunul. La fel si cu Pastele. O sa ajungem sa ii spunem iubitului sau iubitei in loc de “te iubesc”, „admir forța ta interioară” sau „vreau să-mi exprim calda apreciere pentru modul exemplar in care te manifesti”.

Europa a uitat nu numai să vorbească normal, dar și să se comporte normal. Uitați-vă peste ocean și îl veți vedea pe Barack Obama cum bate America într-un autobuz pentru a explica oamenilor, până și țâncilor de școală, planul său de creare de locuri de muncă. Imaginați-vă acum același lucru cu unul din liderii UE, mergând de la Paris sau Berlin până la Atena pentru a le explica pe drum și la destinație oamenilor soluțiile de iesire din criză.

Așa este, știu, veti spune că noi nu putem. Că Europa nu e America. Europa este de mult timp ascunsă după zidurile reci și mereu umede ale Bruxelles-ului. Iar singurul mod de comunicare cu exteriorul este prin intermediul resoluțiilor, recomandărilor și reuniunilor la vârf.

De ce spun că vorbim de fapt de o criză comunicațională? Pentru că aceasta duce automat la o criză de încredere a oamenilor în măsurile propuse, iar criza de încredere se manifestă pe burse, in decizia de a mai deschide o afacere, de a mai cumpăra materie prima, de a consuma ș.a.m.d.

Această criză de limbaj nu este doar a instituțiilor europene centrale. Ea se manifestă și la nivel național. Și în România, multe dintre problemele economice și sociale ar avea un impact mai redus dacă lucrurile ar fi comunicate corect. Să vă dau un exemplu, din domeniul financiar, ca îmi este mie mai la indemână. Guvernul a adoptat o strategie bugetar-fiscală pentru următorii ani care, fixeaza, atenție, doar niște jaloane pentru anii viitori dar, în probleme sensibile precum pensiile si salariile. Putea să iasă ministrul de finanțe si să spună: măi oameni buni, uite ce am aprobat noi, asta e ceea ce gândim acum, sunt niște cifre minime bazate pe realitatea economica, insa sperăm să fie mai bine si să depășim cifrele astea, dar acum asta se poate, insă noi am lăsat doar hartiile reci sa vorbeasca, si presa să descopere așa-zise bombe ascunse în document.

Desigur ca presa, aia pe care o stim, nu si-a batut capul sa interpreteze strategia corect. Poate ca atat a putut. Dar daca cei direct responsabili cu strategia fiscala ar fi iesit public, in loc sa înveleasca toate aceste lucruri de o maximă importanță pentru viața de zi cu zi a oamenilor într-un staniol sticlos, impermeabil, lucrurile ar fi stat altfel. Putem foarte bine, mai ales atunci când persoane credibile ies la rampa, să le spunem adevărul privindu-i în ochi pe concetatenii nostri: ăștia-s banii, cu ăștia defilăm, uite cum vor fi ei gestionati!

Poate ca barbatii sunt mai emotivi. Poate ca avem nevoie de mai multe femei care sa fie vectori de imagine ai partidului si care sa spuna lucruri pe care barbatii nu si le pot asuma. Desigur, cele spuse trebuie sa fie informatii corecte si interpretari oportune, nu aberatii economice generatoare doar de socuri mediatice, precum ne-a obisnuit cineva care crede ca o cariera politica se poate construi pe declaratii facute cu o iresponsabilitate dezarmanta.

Ma bucur insa ca lucrurile s-au mai asezat pe fagas in ultimele saptamani si ca avem o candidata la functia de presedinte al Organizatiei de Femei pe care as califica-o ca o mana de fier intr-o manusa de catifea. Asadar sper ca, in frunte avand-o pe Sulfina Barbu, organizatia Dvs. să crească, să crească de asemenea si numarul femeilor in politica, sa le atragem din domeniul privat, din economia reala, din corporatii si IMM-uri si sa le aratam adversarilor nostri politici ce inseamna a avea o organizatie serioasa.

Poate o sa il vedem atunci pe Nicu Bănicioiu de la PSD, de exemplu, cum o sa recunoasca in mod cinstit ca Organizația Tinerilor Sociali-Democtrati se numeste de fapt Organizatia pentru Promovarea Sexului cu Minore. Sau la PNL, urmând exemplul liderului actual, să-i spună Organizația Tineretului Liberal Cu Noroc La Trefla. Sau la PC, doamna Ghervasiuc, să-i zică Organizația Femeilor Conservatoare Pentru Care Viața Nu E O Loterie.

Dl. Presedinte Boc spunea zilele trecute că vremea dinozaurilor populiști s-a dus peste tot în Europa. Așa este. Dar cred că în interiorul partidelor trebuie să treacă si vremea comunicarilor defectuoase, a discursurilor prea pompoase sau prea tehnice, a denumirilor călduț de banale sau ascunderea in spatele purtatorilor de cuvant.

Marea provocare a Dvs. ca organizație este, consider eu, să reușiți să vă reinventați, să veniți cu ceva nou în politica românească. Pentru că și discursul unora dintre Dvs. este plin de stereotipuri sau vine din partea unor de falsi promotori ai feminismului.

Si acum, ca să închei, cred sincer că fiecare din această sală trebuie sa creada in sansa de a deveni cu adevarat util partidului. Iar pentru ca acest lucru sa fie adevarat, înainte de a fi politicieni, trebuie sa fiti profesionisti intr-un anumit domeniu, indiferent care este acela.

Mult succes inca o data Sulfinei Barbu si sper ca in noul ei mandat sa se intample cate ceva din cele spuse de mine astazi in fata Dvs.