Arhivă pentru Mai 2012

Iesirea Greciei din Zona Euro – o gresala grava de comunicare publica

Pe masura ce se apropie noua runda de alegeri din Grecia, panica pare sa fi cuprins intreaga Europa, incepand cu deponentii bancilor si continuand cu investitorii de pe pietele de capital. In prezent nimeni nu se mai fereste sa spuna ceea ce acum cateva luni de zile era un subiect tabu: Grecia este in faliment, conform celei mai clare definitii a acestei situatii, adica nu mai are bani sa isi plateasca creditorii. Mai mult, din propriile surse bugetare Grecia nu mai are bani sa plateasca nici macar salariile bugetarilor si pensiile. Deci falimentul este total.

Daca la alegerile din iunie partidele pro-europene, care sustin continuarea masurilor de austeritate – de care depinde continuarea asistentei europene – nu vor putea forma un guvern, parasirea Zonei Euro de catre Grecia va fi o realitate. Acest lucru este deja anticipat de piete, in conditiile in care au loc iesiri masive de capital din bancile grecesti.

Unde a gresit Uniunea Europeana in relatia cu Grecia? Nu mai reluam acum istoria cu relaxarea criteriilor de la Maastricht, relaxare de care grecii au profitat din plin in mod iresponsabil, imprumutandu-se peste masura, sau falsificarea situatiilor financiare. Nu vorbim nici de incapacitatea Eurostat de a descoperi falsurile. Nu ca nu ar fi importante in aparitia crizei grecesti si in dezvoltarea acesteia ci pentru ca deja s-a scris destul despre ele. In afara de aceste greseli mai mult sau mai putin asumate, Uniunea Europeana a mai facut, in ultimul an, o greseala fundamentala: nu a luat niciodata in calcul, ca scenariu administrabil, iesirea Greciei din Zona Euro. Drept urmare nu a si-a adaptat mesajele publice lunad in calcul o astfel de posibilitate. Fie din cauza neputintei teoretice de a anticipa toate efectele unei astfel de situatii, fie din trufia de a nu permite nici un esec al uniunii monetare care a adus, intr-adevar, sensibile beneficii economice timp de 10 ani.

Acest lucru a facut ca acum, cand spectrul iesirii Greciei din Zona Euro sa devina mai apropiat ca niciodata, Uniunea Europeana sa nu aiba un plan B. Mai rau, perpetuarea continua a mesajelor care evitau a recunoaste ca Grecia se afla in faliment si apoi a celor care sustineau mentinerea cu orice pret a Greciei in Zona Euro au facut ca, odata pierduta lupta, acest lucru sa slabeasca atat moneda euro, cat si economia statelor membre UE.

Daca liderii Uniunii Europene ar fi fost mai pragmatici, ar fi trebuit sa anticipeze reactia electoratului grec, mai ales ca istoria Greciei este una cunoscuta, presarata cu falimente si alunecari spre extrema stanga politica. Si chiar in lipsa unei astfel de anticipari, trebuia sa fie luata in calcul si varianta falimentului si iesirii Grediei din Zona Euro, varianta care sa fie comunicata intr-un mod care sa acrediteze ideea – realista de altfel – ca o iesire a Greciei din Zona Euro va intari moneda unica si nu invers. Dezlipirea din uniunea monetara a unui stat care nu mai indeplineste de mult criteriile pentru a fi acolo trebuia sa fie un mesaj care sa aduca incredere investitorilor in capacitatea Zonei Euro de a-si apara moneda. Pana la urma, asa cum ai intrat in uniunea monetara, trot asa poti iesi, chiar daca Tratatele nu contin prevederi exprese in acest sens.

In orice caz, daca falimentul elen nu ar fi fost intins precum pelteaua si mesajele ar fi fost altele, reactia investitorilor la anuntul posibilitatii eminente de iesire a Greciei din Zona Euro ar fi fost acum cu totul alta. Din pacate am ajuns in situatia in care vedem cum moneda unica se depreciaza constant fata de alte monede precum lira sterlina si dolarul american, desi situatia economica a Regatului Unit nu e deloc roza, cum nici a Statelor Unite nu este.

Din pacate tragedia Greciei nu se opreste la faliment sau la iesirea din Zona Euro. Pe fondul acestei realitati care va genera hiperinflatie, regres economic accentuat (mai ales pentru un stat cu o insemnata pondere in PIB a turismului si serviciilor bancare, care vor sucomba) si somaj la cote uriase, o alunecare a Greciei spre izolare va deveni un real pericol pentru Europa nu doar din punct de vedere economic (riscul de contagiune). Un stat membru UE cu un posibil guvern comunist sau guvernat cu o sustinere parlamentara ad-hoc va produce efecte sociale necontrolabile, adica un risc geopolitic pe care nimeni nu este pregatit sa il gestioneze.

Renuntarea la prejudiciu de catre ISC, in dosarul „Trofeul Calitatii”, trebuie imputata reprezentantului legal al ISC. Sesizare Curtea de Conturi

Domnule Presedinte,

Va solicit ca, in temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, republicata, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei, sa va autosesizati cu privire la faptul ca Inspectoratul General in Constructii (ISC), prin reprezentantiul sau legal, Constantin Adrian Balaban Grajdan -inspector general, a renuntat la calitatea de parte civila in Dosarul penal 2470/2012 („Trofeul Calitatii”), aflat in recurs pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In adresa nr. 22/22.05.2012 remisa instantei, reprezentantul legal al ISC considera ca nu exista nici un prejudiciu adus institutiei publice pe care o conduce, desi instanta de fond stabilise, prin hotararea judecatoreasca recurata, un prejudiciu de 64,8 miliarde lei.

In motivarea solicitarii sale, reprezentantul legal al ISC ignora o hotarare judecatoreasca prin care se stabileste prejudiciul respectiv, care capata astfel certidunie si lichiditate. Acesta considera ca relevanta nu este hotararea judecatoreasca ci raportul de expertiza contabila, care stabileste prejudiciul ca inexistent. Acest lucru nu poate fi retinut de Curtea de Conturi deoarece expertiza contabila (care nu poate raspunde oricum la obiective precum valabilitatea unor contracte sau capacitatea de reprezentare legala a structurilor interne ale ISC) este doar un mjloc de proba care a fost administrat de catre instanta de fond, alaturi de alte probe in dosar. Asadar relevanta este exclusiv hotararea instantei de judecata, ISC neputandu-se pronunta asupra modului in care instanta a administrat probele. Mai mult, nu are nici macar interes, din punct de vedere juridic si economic, sa nu tina cont de hotararea instantei prin care se constata calitatea sa de parte civila, indreptatita la recuperarea prejudiciului de 64,8 miliarde lei de la inculpati.

In aceste conditii, domnule presedinte, Curtea de Conturi ar trebui sa declanseze cu celeritate un control la ISC, in baza art. 22 lit. g) din Legea nr. 94/1992, nerecuperarea prejudiciului ca urmare a renuntarii la drept urmand a fi imputabila reprezentantului legal al ISC, simultan cu sesizarea organului de urmarire penala pentru savarsitea infractiunii prevazute de art. 64din Legea nr. 94/1992.

Sebastian Bodu
Deputat, Parlamentul European
Vicepresedinte, Comisia pentru Afaceri Juridice

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE CONTURI A ROMANIEI

Cine merge la Consiliul European? Varianta PNL…

Din perspectiva alegerilor prezidentiale din 2014, il intreb public pe candidatul USL la aceste alegeri, dl. Crin Antonescu, cine este indreptatit sa reprezinte Romania la Consiliul European, presedintele sau primul ministru? Avand in vedere ca domnia sa nu s-a pronuntat deloc pe acest subiect, am fi cu totii curiosi sa ii cunoastem pozitia.

Scapam de vize pentru Canada? (II)

Răspunzând printr-o declarație în plen unei întrebări inițiate de eurodeputatul Sebastian Bodu, în numele grupului Partidului Popular European, Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru afaceri interne, Cecila Malmstrom, consideră că vizele românilor pentru Canada ar putea fi ridicate până la sfârșitul anului, după accesul României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Întrebarea scrisă care a generat declarația Comisiei făcea referire la faptul că Parlamentul European ar putea respinge acordul de liber schimb UE-Canada dacă, până la data la care acesta va fi supus aprobării prin vot a legislativului comunitar, problema vizelor pentru cetățenii români, cehi și bulgari nu va fi rezolvată.

În dezbaterea parlamentară, Sebastian Bodu a susținut că „autoritățile canadiene au menținut până acum vizele pentru un motiv constant: rata ridicată a solicitărilor de azil venite din partea unor cetățeni est-europeni ajunși în Canada cu viză turistică (în marea lor majoritate aparținând unei anumite minorități).”

Că membru al Delegației interparlamentare UE-Canada, Sebastian Bodu a cerut în mod repetat oficialilor canadieni, inclusiv primului-ministru federal, modificarea procedurii de azil pentru cetățenii europeni, astfel încât abuzul constant față de această procedura să dispară. În urmă cu câteva luni, Canada a adoptat o nouă legislație privind imigrația, legislație prin care, pentru cetățenii statelor democratice, termenul de soluționare a cererii de azil a fost redus de la câțiva ani la câteva săptămâni. „Am sperat că, odată eliminată problemaazilanților abuzivi, Canada va renunța la vize, întrucât nu ar mai exista motive pentru menținerea acestora. Din păcate însă, constat cu regret că oficialii canadieni nu și-au schimbat deloc discursul în această chestiune, astfel încât ultima posibilitate de a modifica atitudinea lor este apelul la solidaritatea europeană”, a continuat Sebastian Bodu.

În a două jumătate a acestui an va intra spre aprobare în Parlament îndelung negociatul Acord de liber schimb UE-Canada, precum și un acord-cadru bilateral, niciunul dintre acestea nefăcând vreo referire concretă la eliminarea vizelor. Prin întrebarea adresată Comisiei, Sebastian Bodu și ceilalți inițiatori – printre care și Marian Jean Marinescu – au vrut să trimită un semnal puternic atât negociatorilor europeni, de a considera o prioritate problema vizelor, cât și guvernului canadian, astfel încât Parlamentul European să nu fie pus în situația de a respinge acordul de liber schimb pe motiv de inexistentă a unui regim de liberă circulație a persoanelor. „După cum se știe, Parlamentul European este foarte sensibil la probleme ce țin de drepturile omului, așa cum a dovedit-o de foarte multe ori în mod surprinzător pentru mulți. Iar în cazul acordului de liber schimb este evident că nu putem vorbi de libera circulație a bunurilor, capitalurilor și serviciilor în lipsa unei libere circulații a persoanelor”, a conchis Sebastian Bodu la finalul dezbaterii.

 

Atașat: întrebarea, cu dezbatere, care a fost trimisă și ambasadorului Canadei pe lângă Uniunea Europeană, spre a fi remisă guvernului canadian.  


Mai 2012
L M M M V S D
« Apr   Iun »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Blog Stats

  • 110,624 hits