Posts Tagged 'Geoana'

Principiile de dreapta tin doar pana la prima campanie electorala

In 2008 PNL, pe atunci (aproape) singur la guvernare dar sustinut din parlament de PSD, majora pensiile si fura astfel „ideea” lui Geoana (cam de genul aceasta fiind toate ideile pe care le-a putut produce ilustrul presedinte pentru o seara). Asta dupa ce, initial, Tariceanu spusese ca nu se poate pentru ca nu sunt bani. Dar nu l-au tinut mai mult de trei zile principiile de dreapta si, dupa doar trei zile, mirosind avantajul electoral, l-a trimis pe Vosganian pe toate televiziunle pentru a explica masura electoratului PNL. Si electoratului altora, caruia Tariceanu i s-a si adresat ulterior in mod direct, prin fluturasi electorali tipariti de Guvern (adica tot pe banii nostri). Si uite asa PNL a obtinut in toamna lui 2008 22% din voturi iar deficitul public a ajuns la 5,4%. Ca sa nu ramana mai prejos in anul electoral ce nu se incheiase, doi ilustri necunoscuti deputati de la PD si, respectiv, PSD, propun in Parlament majorarea salariilor profesorilor cu 50%. De unde bani? Ce conteaza, asta e problema Guvernului, sa gaseasca bani (ca sa o citez pe o distinsa „doamna” a politicii romanesti, ajunsa la PSD dupa un stadiu de tatism la PRM), Parlamentul doar voteaza. Si uite asa a trecut legea, a votat-o pana si Adomnitei, ca tot si-a adus aminte ca si el deputat si nu se cade sa nu ridice mana cand gestul sau da bine la subordonatii de pe atunci ai domniei sale (pentru cine nu isi mai aduce aminte, Adomnitei era, la acel moment, Ministrul Educatiei). Relativ imediat dupa votul cu pricina au venit si alegerile iar PNL s-a dus in opozitie cu toate cele 22 de procente ale lor si, bineinteles, cu tot cu Adomnitei (pentru cine tot nu isi aduce aminte, Adomnitei e ala care s-a dus la nunta cu elicopterul MApN, precum se duc cocalarii cu limuzina). Odata ajuns la putere, PD isi da seama ca e partid de dreapta si suspenda aplicarea legii (ma rog, nici nu trebuia sa fii de dreapta ori de stanga ca sa vezi ca asta e prea groasa ca sa tina). Ideea generala desprinsa din toate aceste intamplari vesele si triste e aceea ca chestia asta, cu dreapta, nu tine prea mult timp, ci doar pana la prima campanie, cand toata lumea devine de stanga. Asa ca, mai avand de infruntat inca o campanie electorala, cea prezidentiala din 2009, in afara blocarii posturilor si nebugetarea celor neocupate in administratia publica, mare lucru nu s-a intamplat pe partea dreapta. In continuare isi produc efectele majorarile de cheltuieli publice convenite cu sindicatele si uite asa ajungem, la sfarsitul lui 2009, cu un deficit public ce tindea spre 8%. Odata trecute si alegerile din 2009, PD trece in 2010 la masuri de austeritate si consolidare bugetara (pe care ar fi trebuit sa le ia, daca nu PNL & UDMR in 2008, cu siguranta PD & PSD in 2009), sub titlul de masuri anti-criza – desi „anti-criza” inseamna stimularea, fiscala sau chiar si nefiscala a mediului economic -. Tinta: reducerea deficitului public pana unde vrea FMI-ul, ca doar el da banii pentru plata in continuare a pensiilor si salariilor, adica pentru consum… Ramane cota unica, lucru excelent, insa creste TVA-ul cu 5%, cu consecintele de rigoare asupra consumului, care scade pe masura. 2011 incepe cu anuntarea unei aliante surpriza (?) PSD – PNL + PC (plus, minus, nu mai conteaza; cand e dragoste nu mai conteaza nici doctrina diametral opusa si nici damful de securist dovedit, dapai matematica). Alianta cu acte in regula, inscrisa la cremenel. Mai mult, Antonescu spune ca ar renunta chiar si la cota unica daca PSD accepta listele comune la paritate (juma-juma). Asta dupa ce a zis ca moare de gat cu cota unica… Ponta saluta faptul ca Antonescu a inteles ca si socialismul e o optiune viabila economic, daca ai specialisti si uite asa au cantat impreuna prohodul cotei unice, in aplauzele liberalilor si spre stupefactia electoratului lor care nu mai intelege cine e de dreapta in tara asta. Pai ii spun eu cine e de dreapta: nimeni. Sau, mai bine spus, nimeni, cata vreme se apropie o campanie electorala. Toate actiunile, ba chiar si declaratiile publice palesc in fara mirajului guvernarii obtinut prin pomeni electorale, in diferite aliante politice. Daca ne uitam inapoi in istorie o sa vedem ca asa a fost dintotdeauna, de la Cuza incoace. aliante spectaculoase si promisiuni de dragoste etarna inspre binele patriei, desigur, urmate de divorturi gretoase si insotite de flegmele de rigoare. Un singur om a reusit sa puna ordine in adunatura de politicieni de pe la noi. Il chema Carol si venea din Germania. Si uite asa am inceput sa avem si noi bulevarde, cladiri administrative si canalizare ori iluminat stradal. A inceput si Bucurestiul sa semene a capitala europeana si nu a targ oriental. De unde mai luam acum un Carol? Ca Mihai e batran iar Duda poate sa-si spuna „principe” cat vrea ca, daca nu te nasti Hohenzolern, tot o duda, ramai. Din pacate concurenta pe un Carol ar putea fi mare, ca sunt in buda cu deficitul public si Grecia, si Irlanda, si Portugalia, si Spania, si Italia. Ba chiar si Belgia si Marea Britanie (apropos de Marea Britanie, si Gordon Brown stia ca se duce dracu’ deficitul public dar, ca si Tariceanu si Boc inaintea lui, intr-un alt colt de Europa, nu a luat nici o masura pentru ca, nu-i asa, urma o campanie electorala pe care oricum a pierdut-o). Si atunci ma intreb eu, mai e cineva de dreapta in UE? Teoretic da, cata vreme 21 din 27 de guverne sunt conduse de premieri ai caror partide fac parte din PPE. Practic, se pare ca doar Germania e de dreapta. Ca doar ei au inventat PPE-ul si crestin-democratia, nu? Germania, care inregistreaza cea mai robusta crestere economica post-criza. Germania, care si-a inscris in Constitutie ca statul federal nu are voie sa depaseasca 3% deficit public iar landurile 0%. Germania care este nevoita acum sa dea bani tuturor celorlalti (direct sau prin EFSF ori ECB), teoretic de dragul solidaritatii comunitare, practic de dragul monedei euro pe care ei au inventat-o si acum le pare rau. Dupa marca. Si atunci ramane sa ne ducem crucea, cu politicienii nostri de Dambovita (printre care ma numar si eu, ce sa fac, macar din solidaritate de breasla daca nu din impartasirea acelorasi principii), politicieni dintre care unii ajung ministri de finante din poeti ori ministri de interne din tamplari. Sau poate, Doamne-ajuta, s-o gasi vreun Carol pe aici, pe la noi, prin Romania. Unul care vorbeste rar dar bine si care acum lucreaza pe undeva pe strada Doamnei…

A ramas Geoana fara onoruri

Bucuros ca seful statului e plecat de Ziua Nationala si a ramas el pe post de primitor de onoruri militare, presedintele Senatului a constatat ca onorurile respective i-au fost adresate primului ministru. Asta dupa ce, saracutul de el,  se pregatise intensiv (in fata oglinzii) pentru a raspunde onorurilor, ocazie cu care ne-ar fi reamintit, in discurs, de Mihaela (dragostea lui, n.n.). Tradare! a strigat Mircea Geoana si a cerut o ancheta strasnica.

Cam asta il doare pe dl. Geoana, lipsa tichiei de margaritar. Chiar daca ar fi fost indrituit sa primeasca onorurile (raspunsul nu e usor, deoarece presedintele Senatului il inlocuieste pe seful statului atunci cand acesta nu isi poate indeplini atributiunile constitutionale, adica ramane Romania fara sef iar acest lucru nu s-a intamplat decat o singura data, cand Traian Basescu a fost suspendat de Parlament), Mircea Geoana putea sa trateze problema cu un simplu zambet, chiar si ironic. Dar nu, domnia sa vrea scandal, a cerut ancheta, i-a luat la intrebari pe toti purtatorii de epoleti (ministrul apararii, directorul SPP s.a.) ca nu a dormit el o noapte intreaga din cauza zbuciumului sufletesc provocat de lipsa onorurilor pentru care, vorba lui, se mai si pregatise.

Preşedintele Senatului confundă senin termenii de azilant şi refugiat. Ha, ha. Nastase ce zice?

Europarlamentarul Sebastian Bodu îi atrage atenţia preşedintelui Senatului Mircea Geoană că face o confuzie caraghioasă între termenii de “azilant” şi “refugiat”, lucru care demonstrează că a mers în vizita oficială din Canada complet nepregătit în a susţine cauza ridicării vizelor impuse cetăţenilor români, ca urmare a lipsei de interes. Aceasta intrucat ridicarea vizelor pentru noi nu are nici o legatura cu refugiatii, cum sunt Srilankezi, care ajung in Canada cu containerul, ci cu azilantii, in speta cu tiganii cehi care, odata ajunsi in Canada cu vize turistice, solicitau acordarea de azil. Si cum Romania, Bulgaria si Cehia au toate o comunitate tiganeasca reprezentativa, regimul vizelor a fost reinstaurat pentru cehi si mentinut pentru romani si bulgari.

Preşedintele Senatului Mircea Geoană a emis, duminică, un comunicat de presă ca urmare a scrisorii deschise ce i-a fost adresată de către Sebastian Bodu în care i se solicita să comunice agenda cu care a plecat în vizita oficială din Canada, în condiţiile în care, într-o discuţie privata in Ottawa, afirmase că „subiectul vizelor este unul sensibil şi nu trebuie abordat”. În comunicatul Senatului se precizează că, în urma unei întâlniri cu ministrul canadian al apărării, Mircea Geoană a punctat faptul că „unul din principalele obstacole ale înlăturării regimului de vize, problema refugiaţilor, este în curs de rezolvare”.

„Bănuiesc că domnul Geoană se referă la faptul că autoritatile canadiene au în dezbatere, încă din primăvara acestui an, o legislaţie nouă privind azilanţii menită să scurteze serios procedura in cazul cetatenilor europeni, inclusiv cei apartinand unei minoritati etnice. Cred ca nu trebuie sa fii fost ministru de externe, precum dl. Geoana ca sa stii ca nu exista refugiati români, bulgari si cehi. Pentru o clarificare a deosebrii dintre termenii de azilant si refugiat ei, îi recomand d-lui Geoana sa citeasca din cursul de Drept international public al colegul său de partid, Adrian Năstase.

Sebastian Bodu s-a aflat într-o vizită în Canada în aceeaşi perioadă cu Mircea Geoană, ca membru al Delegaţiei Interparlamentare Mixte UE – Canada. Într-o scrisoare deschisă adresată, duminică, preşedintelui Senatului, Sebastian Bodu spune că România, împreună cu celelate două state membre UE care încă au impus un regim de vize din partea statului canadian – Bulgaria şi Cehia – au puterea, prin cei 70 de europarlamentari ai lor, să blocheze, în Parlamentul European, tratatul de liber schimb între Canada şi UE care ar urma să intre anul acesta în dezbaterea legislativului de la Bruxelles. „Am transmis clar oficialilor canadieni şi oamenilor de afaceri că libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalului în absenţa liberei circulaţii a persoanelor este inacceptabilă”, se spune în scrisoarea deschisă.

S-a dus Geoana si el prin Canada. La pimbare

Stimate domnule preşedinte al Senatului României,

 

Vă adresez această scrisoare ca urmare a faptului ca, in saptamana care acum se incheie, ne-am aflat amândoi în acelaşi timp in Canada, reprezentând, ce este drept, instituţii diferite: eu, Parlamentul European iar Dvs. Senatul României.

 

Am mers în Canada ca europarlamentar, membru al Delegatiei Interparlamentare Mixte UE – Canada, si încă de la plecare, pe lângă o serie de chestiuni de interes european care mă preocupă, în virtutea funcţiei mele, mandatul cu care am pornit la drum a avut şi o puternică componentă naţională: problema vizelor impuse de către statul canadian cetăţenilor români, în ciuda faptului că suntem membri UE de aproape 4 ani. Eforturile mele în această direcţie sunt destul de vechi şi existenţa acestui regim injust a reprezentat motivul pentru care am ales să fac parte din această delegaţie interparlamentară permanentă şi nu din alta. Poate cel mai cunoscut dintre acestea a fost amendarea rezoluţiei Parlamentului European de aprobare a mandatului de negociere al unui tratat de liber schimb între UE şi Canada (Comprehensive Economic and Trade Agreement), prin introducerea pe ordinea de zi a negocierilor a chestiunii obţinerii de către România, alături de Bulgaria şi Cehia, a regimului de scutire de viză (Visa Waiver). Au urmat şi altele demersuri făcute cu acelaşi scop, întâi cu ocazia primirii vizitei la Bruxelles a două delegaţii formate din membri ai legislativului federal canadian (membri ai aceleiaşi Delegaţii Interparlamentare Canada-UE) împreună cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Canadiene şi ulterior, cu ocazia întâlnirii, la reşedinţa ambasadorului canadian la Bucureşti, a Ministrului pentru Comerţ Exterior din guvernul federal al Canadei. Cele mai pertinente semnale, la acel moment, le-am primit de la dl. ministru Peter Van Loan, care mi-a comunicat că guvernul federal canadian tocmai propusese o nouă legislaţie privind azilul, cunoscut fiind faptul că ridicarea vizelor este văzută de canadieni ca o factor de creştere a cererilor abuzive de azil politic venite din partea unor cetăţeni europeni (imediat după ridicarea vizelor pentru ţările care au accesat UE în penultimul val, Canada s-a confruntat cu un noian de astfel de cereri din partea a mii de ţigani cehi).

 

Mesajul meu, transmis dintotdeauna şi reluat, într-o formă actualizată, cu ocazia recentei deplasări în Canada a delegaţiei interparlamentare al carui membru sunt, a fost acela că, în loc de a pune bariere în calea liberei circulaţii a peste 40 de milioane de cetăţeni europeni din România, Bulgaria şi Cehia, ar fi mult mai corect pentru toată lumea ca noua reglementare pentru azil, aflată încă în curs de aprobare în Parlamentul Canadian, să conţină prevederi foarte stricte şi proceduri ultra-rapide de soluţionare a cererilor de azil formulate de către cetăţeni ai unui Stat Membru UE, inclusiv cei aparţinând unor minorităţi naţionale precum ţiganii. Este de-a dreptul absurd ca o astfel de cerere să fie soluţionată în căţiva ani, timp în care solicitantul să stea pe teritoriul Canadei pe cheltuiala contribuabililor canadieni, în condiţiile în care orice cetăţean european care se consideră victimă a unei discriminări poate obţine recunoaşterea drepturilor sale apelând la instituţiile şi instanţele naţionale, apoi la cele europene şi supra-europene, fără a neglija nici ONG-urile. Altfel spus, înţeleg nevoia canadienilor de a se proteja însă nu inţeleg ideea de a se izola ridicând bariere generale în calea liberei circulaţii a tuturor cetăţenilor unui stat.

 

În plus faţă de aceste argumente tehnice, mesajul transmis de această dată autorităţilor şi oamenilor de afaceri canadieni, care consideră că un viitor tratat de liber schimb între Canada şi UE este absolut necesar a fost acela că, dacă până la momentul ajungerii spre ratificare, în Parlamentul European, a tratatului negociat cu partea canadiană, guvernul federal nu rezolvă problema vizelor pentru cetăţenii ultimelor trei State Membre, cei peste 70 de europarlamentari din România, Bulgaria şi Cehia pot împreună forma uşor o minoritate de blocaj a ratificării tratatului (numarul minim necesar fiind de 40), fără ca nimeni să poată spune că, acţionând în acest fel, nu o fac in interesul cetăţenilor pe care îi reprezintă şi, mai mult, a celor care i-au ales. Evident că nimeni nu îşi doreşte asta însă este inaceptabil să vorbim în tratat de libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalului, în absenţa liberei circulaţii a persoanelor care produc parte din aceste bunuri, servicii şi capitaluri. Votul dat în anul acesta în Parlamentul European pe problema transferului de date cu caracter personal între UE şi Statele Unite (în cadrul acordului SWIFT) a arătat (şi) Canadei că, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, rolul Parlamentului European nu trebuie să fie subestimat.

 

De ce vă spun, dle preşedinte al Senatului, toate aceste lucruri? Pentru că, se pare, problema vizelor nu se află în atenţia Dvs. Îmi bazez această afirmaţie pe faptul că, întrebat fiind dacă veţi ridica această problemă cu ocazia vizitei aflate in desfăşurare de către delegaţia Senatului pe care o conduceaţi, aţi raspuns că „acest subiect este unul sensibil şi nu trebuie abordat”. La acel moment se aflau de faţă şi ceilalţi membri ai delegaţiei Senatului României, precum şi secretara Dvs.

 

În aceste condiţii, dle preşedinte al Senatului României, îmi permit să vă întreb, în mod public, care a fost agenda concreta a vizitei în Canada şi nu cea declarată la plecare? Altfel spus, ce mijloace de negociere sau de presiune aţi adus în discuţia purtată cu preşedintele şi cu membrii Senatului Canadian ori cu alţi factori de decizie sau de lobby cu care v-aţi întâlnit – dacă v-aţi întâlnit, pentru a soluţiona problema vizelor? Pentru că, din câte îmi dau eu seama, interesul Dvs. pentru ridicarea vizelor canadiene pentru români este pe atât de mare pe cat este interesul subsemnatului pentru ridicarea vizelor României/UE pentru congolezi. Acestea fiind spuse, concluzionez că singura deosebire între Dvs. personal şi dl. senator Emilian Frâncu de la PNL este doar aceea ca Dvs. nu v-aţi numarat banii de transport şi de diurnă în faţa camerelor video.

 

Rationamente logice

1. Adrian Nastase a fost Ministru de externe si a ajuns apoi presedintele PSD

2. Mircea Geoana a fost Ministru de externe si a ajuns apoi presedintele PSD

3. Victor Ponta a fost presedintele TSD si a ajuns acum presedintele PSD

4. Actualul presedinte al TSD e Nicu Banicioiu…

Da Doamne!

Ce (ne) ascunde Mircea Geoana?

Mircea Geoana a fost acasa la Vantu miercuri, inainte de confruntarea televiztata cu Traian Basescu si inainte cu trei zile de ziua alegrilor la care, conform caselor de pariuri, era cotat cu prima sansa (era, pt ca dupa confruntarea de joi seara, raportul de forte s-a modificat). Mircea Geoana a fost acasa la Vantu la miezul noptii si intempestiv, fiind greu de crezut ca intalnirea a fost una programata. Mircea Geoana nu vrea in ruptul capului sa spuna ce a discutat in miez de noapte cu Vantu.

Explicatia cu interviul sau din Gazeta Sporturilor e puerila si poate de aceea Mircea Geoana a schimbat vineri tactica si a luat in brate teza confidentialtatii intalnirilor private (cam multe intalniri private…). In direct la Realitatea FM (ora 17.15-17.55), Mircea Geoana nu a facut decat sa ocoleasca raspunsul si sa incerce sa devieze de la subiect. Vocea ii tremura si incerca sa isi gaseasca stapanirea de sine. Daca prima incercare de explicatii publice a fost puerila, a doua e distructiva, deoarece arata clar ca are ceva de ascuns.

Cand Presedintele Senatului si candidatul la Presedintia Romaniei face o astfel de vizita, in astfel de conditii, acasa la un om de afaceri mai mult decat controversat, de numele caruia se leaga falimentul celui mai mare fond mutual si care controleaza un mare trust de presa, cred ca avem dreptul si noi, muritorii care depindem de deciziile unuia ca el, sa il intrebam ce a facut acolo (apropos, la Moscova ce a facut? Aaa, tot intr-o intalnire privata a fost…) si el are obligatia sa ne raspunda.

Asadar privatiunea nu se justifica, ca doar nu a facut o vizita soacrei (desi, si aici am avea ceva de spus, conform inregistrarii cu Bogdan Chireac) si nici nu cred ca a fost barbat exact acuma, facandu-si de cap impreuna cu Vantu, ca baietii (ca doar Vantu sta singur) si acum se fereste de Mihaela. Si de soacra-sa.


August 2017
L M M M V S D
« Aug    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Blog Stats

  • 110,823 hits