Posts Tagged 'Parlamentul European'

O alta „victima inocenta” a lobbyului din Parlamentul European :)

Plenul Parlamentului European a dat astazi aviz negativ candidaturii d-lui Yves Mersch pentru functia de membru al Consiliului Executiv al Bancii Centrale Europene din partea Luxemburgului. Voturile impotriva, in numar de 325 (fata de 300 pentru) au venit de la socialisti, verzi si liberali, care nu si-au putut ascunde bucuria dupa afisarea rezultatului votului.

In ciuda opiniei favorabile exprimate prin vot in comisia de specialitate unde a fost audiat, candidatul luxemburghez avand o prestatie care il califica, din punct de vedere al competentei si independentei, pentru functia in speta, plenul a votat impotriva pentru motivul ca este barbat, socialistii, verzii si liberalii dorind pentru aceasta functie o femeie.

In concluzie, avizul Parlamentului European pentru nu este o formalitate, cum s-a spus in cazul d-lui Leonard Orban. Votul din plen poate fi negativ chiar in ciuda unei opinii pozitive din partea comisiei de specialitate, deci cu atat mai mult in cazul unei opinii negative, precum in cazul d-lui Orban. Daca un candidat este respins pentru simplul motiv ca sunt deja prea multi barbati intr-un organ colectiv al unei institutii europene, cu atat mai mult un altul poate fi respins pentru lipsa pregatirii si lipsa independentei, precum in cazul d-lui Orban (care nu este si nu a fost niciodata auditor, finantist sau contabil si se afla intr-un vadit conflict de interese, ca actual responsabil cu gestiunea fondurilor europene, gestiune care face obiectul controlului Curtii Europene de Conturi, unde dl. Orban isi dorea sa fie membru). Si, desigur, nu a facut nimeni lobby pentru ca acest vot sa fie impotriva, cum nu s-a intamplat nici in cazul d-lui Orban, pentru simplul motiv ca o mana de oameni nu pot influenta votul a mai mult de jumatate din parlament nici daca ar vrea.

Scapam de vize pentru Canada? (II)

Răspunzând printr-o declarație în plen unei întrebări inițiate de eurodeputatul Sebastian Bodu, în numele grupului Partidului Popular European, Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru afaceri interne, Cecila Malmstrom, consideră că vizele românilor pentru Canada ar putea fi ridicate până la sfârșitul anului, după accesul României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Întrebarea scrisă care a generat declarația Comisiei făcea referire la faptul că Parlamentul European ar putea respinge acordul de liber schimb UE-Canada dacă, până la data la care acesta va fi supus aprobării prin vot a legislativului comunitar, problema vizelor pentru cetățenii români, cehi și bulgari nu va fi rezolvată.

În dezbaterea parlamentară, Sebastian Bodu a susținut că „autoritățile canadiene au menținut până acum vizele pentru un motiv constant: rata ridicată a solicitărilor de azil venite din partea unor cetățeni est-europeni ajunși în Canada cu viză turistică (în marea lor majoritate aparținând unei anumite minorități).”

Că membru al Delegației interparlamentare UE-Canada, Sebastian Bodu a cerut în mod repetat oficialilor canadieni, inclusiv primului-ministru federal, modificarea procedurii de azil pentru cetățenii europeni, astfel încât abuzul constant față de această procedura să dispară. În urmă cu câteva luni, Canada a adoptat o nouă legislație privind imigrația, legislație prin care, pentru cetățenii statelor democratice, termenul de soluționare a cererii de azil a fost redus de la câțiva ani la câteva săptămâni. „Am sperat că, odată eliminată problemaazilanților abuzivi, Canada va renunța la vize, întrucât nu ar mai exista motive pentru menținerea acestora. Din păcate însă, constat cu regret că oficialii canadieni nu și-au schimbat deloc discursul în această chestiune, astfel încât ultima posibilitate de a modifica atitudinea lor este apelul la solidaritatea europeană”, a continuat Sebastian Bodu.

În a două jumătate a acestui an va intra spre aprobare în Parlament îndelung negociatul Acord de liber schimb UE-Canada, precum și un acord-cadru bilateral, niciunul dintre acestea nefăcând vreo referire concretă la eliminarea vizelor. Prin întrebarea adresată Comisiei, Sebastian Bodu și ceilalți inițiatori – printre care și Marian Jean Marinescu – au vrut să trimită un semnal puternic atât negociatorilor europeni, de a considera o prioritate problema vizelor, cât și guvernului canadian, astfel încât Parlamentul European să nu fie pus în situația de a respinge acordul de liber schimb pe motiv de inexistentă a unui regim de liberă circulație a persoanelor. „După cum se știe, Parlamentul European este foarte sensibil la probleme ce țin de drepturile omului, așa cum a dovedit-o de foarte multe ori în mod surprinzător pentru mulți. Iar în cazul acordului de liber schimb este evident că nu putem vorbi de libera circulație a bunurilor, capitalurilor și serviciilor în lipsa unei libere circulații a persoanelor”, a conchis Sebastian Bodu la finalul dezbaterii.

 

Atașat: întrebarea, cu dezbatere, care a fost trimisă și ambasadorului Canadei pe lângă Uniunea Europeană, spre a fi remisă guvernului canadian.  

Efectul Luhan

Daca nu stiati, exista un europarlamentar numit Luhan. Nu stiu exact cate rapoarte legislative gestioneaza el in calitate de raportor, principal sau din umbra, insa un lucru e cert: este campion la comunicate de presa (pe care nu le preia, evident, nimeni, dar asta nu il descurajeaza ci din contra). Comunicate de presa pe toate subiectele, de la cresterea gainilor pana la programele spatiale europene. Adica, indiferent ce se dezbate sau se decide in Parlamentul European, subiectul dezbatut, respectiv decis devine obiect al unui comunicat de presa semnat de stimabilul Luhan. Nu neaparat si redactat ci doar semnat de el insa acest lucru este mai putin important deoarece continutul comunicatului este, oricum, ‘copy-paste’ dupa comunicatul oficial al Parlamentului European pe acelasi subiect.

Efectul urmarit este acela de a crea impresia dl. Luhan ar fi muncit pe branci pe subiectul respectiv, daca nu in calitate de raportor, macar in calitate de autor al unor amendamente esentiale. Sau macar al unor amendamente. Sau macar sa fi fost prezent in comisia parlamentara unde s-a dezbatut si votat. Sau macar sa fi trecut prin fata salii de sedinte in momentul respectiv. Doar ca salile de sedinta nu sunt pe acelasi etaj nici cu cantina, nici cu barul.

Evident ca dl. Luhan nu este membru al comisiilor parlamentare respective decat din nimereala. Evident ca dl. Luhan nu depune nici un amendament, nu ia cuvantul la dezbaterile din comisia respectiva si, la fel de evident, nici macar nu stie cine este raportor. Aceste lucruri de fapt nici nu conteaza pentru dl. Luhan, care se simte dator sa-si informeze concetatenii despre tot ce fac altii prin Parlamentul European, ca si cum ar fi fost rodul muncii sale asidue.

Ultimul comunicat de presa semnat de colegul Luhan se refera la certificatul de mostenitor european, raport votat in ultima plenara a Parlamentului European, dupa o dezbatere aprinsa in Comisia pentru Afaceri Juridice. Raportul in speta a fost gestionat de un coleg din Germania, Kurt Lechner, de profesie notar. Si care a avut intelepciunea sa prevada, printre altele, ca actele notariale sa circule liber pe intreg teritoriul UE si ca certificatul de mostenitor sa fie recunoscut de jure, indiferent de statul membru de unde actulul provine, fara a mai fi supus unei proceduri judiciare de recunoastere. Acest ultim lucru a devenit posibil datorita unor amendamente depuse de subsemnatul si acceptate de raportor (care are tot creditul pentru asta), desi Romania se afla sub Mecanismul de Cooperare si Verificare, ceea ce ar fi dus, in lipsa unei prevederi exprese, la o excludere a actelor notariale romanesti din circuitul liber european. Este adevarat ca un argument cu greutate in discutia cu raportorul a fost si faptul ca Romania nu a inregistrat fraude majore la nivel de acte notariale.

Ce-o fi inteles dl. Luhan din raportul cu pricina? Cu siguranta nimic. De altfel, acest lucru rezulta si din continutul comunicatului de presa facut – ca toate celelalte – pe banda rulanta, in care se spune ca noua procedura elimina conflictele dintre instantele nationale. Daca amicul Luhan ar fi avut habar de drept succesoral ar fi precizat ca este vorba de vorba de conflicte de competenta si nu de altfel de conflicte, ca sa nu inteleaga romanul, cititor avid de comunicate de presa, ca se pregateste vreun razboi in Europa.

Sesizarea Comisiei pentru Egalitate de Tratament si Biroului Anti-discriminare din Regatul Olandei cu privire la site-ul PVV. Introducerea unei actiuni la instanta olandeza pentru inchiderea lui – Sebastian Bodu (PPE, PDL)

„Salut iniţiativa concretă a grupului parlamentar al Partidului Popular European de a propune şi susţine o rezoluţie de condamnare a Olandei, ţară cu un guvern captiv si santajat de catre PVV, un partid radical si xenofob, incapabila sa ia decizii in baza normelor europene stabilite de comun acord.

Consider că rezoluţia iniţiată de popularii europeni face parte dintr-o serie de măsuri pro-active ce trebuie luate pentru ca demersuri sau poziţii intransigente şi iraţionale de tipul celor promovate de Guvernul de la Haga să nu mai fie posibile în Uniunea Europeană. Deplang insa faptul ca premierul olandez refuza sa vina in fata Parlamentului European pentru a da explicatii, refuz tratat cu maxima ingaduinta de liberalii si socialistii europeni.

Văzută odată ca o ţară democratică, tolerantă şi un bun jucător de echipă, Olanda a ajuns cea mai radicală voce a Europei, sub presiunea acestui partid extremist care controlează Guvernul şi îi oferă sustinere în Parlament. Olanda blochează discreţionar şi abuziv accesul României în Schengen, in contradictie cu regulile stabilite pentru un astfel de acces si in pofida avizelor pozitve venite de la toate institutiile europene insarcinate cu evaluarea pregatirii Romaniei. Mai mult, Guvernul olandez a ajuns ca, in mod iresponsabil, sa tolereze existenta unui site al acestui partid care incita la ura si razbunare pe baza de cetatenie. Rezoluţia de condamnare a Olandei urmează să fie votată săptămâna viitoare în plenul Parlamentului European.

Am avut de curand iniţiativa unui boicot la adresa produselor olandeze, alături de un coleg polonez. Acţiunile mele nu se opresc insa aici. Voi depune o sesizare la Comisia pentru Egalitate de Tratament si la Biroul Anti-Discriminare din Olanda (instituţiile care sanctioneaza actele de discriminare) pentru a cere sancţionarea administrativă a site-ului PVV care îi îndeamnă pe cetăţenii olandezi să îşi verse nemultumirile subiective împotriva est-europenilor, prin sesizari anonime. Acest site extremist care promovează intoleranţa si xenofobia, caracterizat in Parlamentul European ca de natura fascista, trebuie să dispara de urgenţă! In acest scop voi introduce o acţiune în instanţa olandeză pentru închiderea lui. Nu accept argumentul colegilor olandezi ca libertatea de expresie, inclusiv pe Internet, este mai importanta decat discriminarea si instigarea la ura. Libertatea de expresie trebuie sa se desfasoare in limitele legii iar legi care interzic discriminarea si incitatea la ura xenofoba exista cu siguranta si in Olanda, ca in orice alt stat membru UE.

Consider că numai având iniţiative concrete, dincolo de vorbe, putem combate atitudini de genul celor promovate de către PVV, un partid mic ca pondere dar de care depinde liniştea premierului olandez. Pentru demararea acestei acţiuni în instanţă sunt deschis oricărui ajutor din partea cunoscătorilor sistemului juridic si legislativ olandez, astfel încât demersul să fie unul de succes.

Consider că doar a-ti exprima doar opinia – chiar si pe un ton energic – despre ce se intampla in Olanda nu este suficient, raportat la gravitatea situatiei. Acel site trebuie oprit cat mai repede, inainte ca o tragedie provocata de vreun sustinator fanatic al PVV sa se produca. Atata vreme cat Olanda este un stat democratic, european, legile acestui stat trebuie sa fie folosite impotriva actiunilor PVV. „

Pana unde poate intinde coarda Victor Ponta?

La 4 ani de la admiterea Romaniei in Uniunea Europeana, PSD cere Bruxelles-ului sa aplice art. 7 din Tratatul UE, avand ca efecte extreme suspendarea fondurilor europene la care Romania are dreptul si blocarea exercitarii drepturilor de stat membru, in Consiliul European. Comunicatul este facut public de unul din vicepresedintii PSD, europarlamentarul Rovana Plumb. PDL vine cu o reactie imediata si acuza PSD de actiuni iresponsabile. Este randul lui Victor Ponta sa spuna ca PDL minte, ca ce a facut PSD a fost doar „sa informeze partenerii din Parlamentul European (adica grupul parlamentar socialist, n.n.) despre grave derapaje de la democratie, comise de puterea din Romania, nefiind atributul Parlamentului European ci al Comisiei Europene sanctionarea statelor UE prin blocarea fondurilor europene”.

Dar solicitarea constatarii incalcarii legislatiei europene inseamna, automat, sesizarea Comisiei Europene, singura intr-adevar competenta sa declanseze procedura de infringement, ca si gardian al legislatiei in speta. Si sesizarea nu a fost vis-a-vis de un articol din legislatia secundara, ci chiar referitoare la incalcarea unui articol din Tratat, cel mai dur in speta. Asadar nu poti vorbi, in acelasi timp, despre incalcarea legislatiei comunitare primare si despre lipsa intentiei de a atrage sanctiuni asupra Romaniei, cand in chiar comunicatul pe care il faci, atragi atentia asuora consecintelor dezastruoase ale unei astfel de masuri.

Aceasta inseamna ca interventia ulterioara a lui Victor Ponta a fost determinata de faptul ca si-a dat seama ca a mers prea departe. Si cum nu putea sa o lase in off-side pe Rovana Plumb, atunci a spus ca „premierul Boc minte cu nerusinare”, el adresandu-se doar Parlamentului European. Poate el personal, cu ocazia vizitei facute la Strasbourg saptamana aceasta, insa e greu de crezut ca Rovana Plumb a actionat fara un mandat de la partid, direct de la Victor Ponta.

In ceea ce priveste vizita lui Victor Ponta la Parlamentul European si resolutia despre Romania pe care PSD o mentioneaza cum ca ar fi in discutie in cadrul forului legislativ comunitar, resolutie care sa atraga atentia asupra derapajelor despre care vorbeste Victor Ponta, trebuie facuta precizarea ca aceasta se refera la alt stat membru, in speta Ungaria, tara impotriva careia, intr-adevar, Comisia Europeana a inceput procedura de infringement pe trei capete: independenta justitiei, independenta bancii centrale maghiare si independenta autoritatii de protectie a datelor. Acest lucru a fost anuntat miercuri in plenul Parlamentului de catre presedintele Barroso, in prezenta reprezentantilor Consiliului si chiar a lui Viktor Orban, venit sa isi sustina punctul de vedere. In plus fata de demersul administrativ al executivului comunitar, ingrijorari privind situatia din Ungaria au fost exprimate de reprezentantii Bancii Mondiale, ai FMI si ai Departamentului de Stat american. Asadar nu este vorba de nici o resolutie privind Romania, chiar daca reprezentantii PSD in Parlamentul European vor incerca sa bage si Romania la pachet cu Ungaria pentru ca, pur si simplu, nu exista nici o procedura de infringement pornita impotriva Romaniei si nici temei pentru un astfel de demers. De altfel independenta si impartialitatea Comisiei Europene este deasupra oricarei banuieli si daca o astfel de actiune ar fi pe cale a se declansa, am fi aflat cu siguranta de ea.

In concluzie, declaratiile PSD prin vocea Rovanei Plumb arata ca infantilitatea lui Victor Ponta nu are limite, acesta fiind in stare sa intinda coarda oricat, chiar cu riscul de a plesni intreaga Romanie, odata rupta. Iar interventia ulterioara prin care neaga implicatiile declaratiilor PSD asupra blocarii fondurilor europene i-o fi sugerat-o Iliescu sau Nastase, care de orice pot fi auzati, in afara de imaturitate si infantilism politic.

Concluzia imaturitatii politice a liderului PSD as include-o intr-un silogism alaturi de intervantia sa de anul trecut cand, adresandu-se tot colegilor socialisti din Parlamentul European, le-ar fi cerut acestora sa nu sustina integrarea Romaniei in Schengen. Informatia a fost postata de Cristian Preda pe blogul sau, urmare a unei discutii cu Adrian Severin (la acel moment vicepresedinte al grupului socialist). Ei bine, acea conversatie dintre Severin si Preda este reala, eu personal am auzit-o derulandu-se pe pasarela aeroportului Otopeni, la revenirea noastra saptamanala de la Parlamentul European. Si atunci Victor Ponta a negat atat posibilitatea existentei discutiei, cat si o eventuala implicare a sa in blocarea accesului Romaniei la Spatiul Schengen. Ce a spus Victor Ponta socialistilor europeni atunci numai Victor Ponta, Adrian Severin si ceilalti socialisti (romani si straini) prezenti la dezbatere pot sti. Dar de aceasta data avem o declaratie oficiala a unui lider de la varful PSD care cere inceperea procedurii de infringement pe cel mai dur articol din legislatia europeana, din punct de vedere al consecintelor economice si politice (masura care nu are precedent si care ar trebui aprobata de Consiliu, cu patru cincimi). Asadar e cam tarziu pentru Victor Ponta sa dea inapoi prin declaratii ulterioare de dezvinovatire. Desigur ca cine voteaza PSD orice s-ar intampla poate crede absolut tot ce spune Victor Ponta. Dar pentru cei care mai sunt in stare sa faca o analiza obiectiva a situatiei cred ca nu este nici un dubiu ca acest om este iresponsabil si ca urmareste puterea cu orice cost. Ei bine, aceasta ultima sintagma face obiectul criticilor care ar trebui sa abunde la adresa lui Victor Ponta. Nu faptul ca doreste puterea este problema, acest lucru fiind normal pentru orice partid, de la liderul sau pana la ultimul membru. Insa pentru asta exista alegeri libere. Exista de asemenea si procedura demiterii guvernului prin motiunea de cenzura, care are inclusiv un precedent. Nu este insa scopul acestui articol sa enumere modalitatile constitutionale prin care un guvern poate fi schimbat. Nu este de asemenea rolul acestui articol sa enumere greselile a nu-stiu-cati ministri din guvernul Boc (lucru pe care eu l-am facut de nenumarate ori pe blogul personal). Scopul acestui articol este de a arata, daca cineva mai poate folosi logica interpretarii unor actiuni si declaratii, ca Romania ar putea fi aruncata intr-o zona a iresponsabilitatii politice prin actiunile unui om care a ajuns prea devreme intr-o functie care ii confera instrumente institutionale mult prea periculoase pentru capacitatea sa de apreciere.

Scapam de vize pentru Canada?

Bruxelles, 18.10.2011

Scrisoare deschisă adresata premierului Canadei cu privire la problema vizelor impuse cetăţenilor români – Sebastian Bodu (PPE, PDL)

Sebastian Bodu îi solicită premierului Canadei Stephen Harper ridicarea vizelor impuse cetăţenilor români, în caz contrar existând posibilitatea blocării în Parlamentul European a acordului de liber schimb UE – Canada negociat in prezent, prin votul cumulat al eurodeputaţilor români, cehi şi bulgari.

Eurodeputatul român Sebastian Bodu (Partidul Popular European) este co-semnatarul unei scrisori deschise adresată premierului canadian, împreună cu Antonya Parvanova (Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa) din Bulgaria şi Pavel Poc (Alianta Socialistilor si Democratilor Europeni) din Republica Cehă. Cei trei eurodeputati provin, pe de-o parte, din cele trei state membre UE pentru care Canada mentine regimul vizelor si, pe de cealaltă parte, din primele trei grupuri politice, ca mărime, din Parlamentul European.

„Românii, bulgarii şi cehii continuă să aibă nevoie de vize pentru a călători în Canada de teama valului de cereri de azil politic care ar putea urma drept consecinţă a ridicării acestora. In loc insă sa modifice regimul de acordare a azilului politic, astfel incât să fie eliminată posibilitatea folosirii acestei proceduri in mod abuziv de către anumiti cetăteni români, bulgari si cehi, autoritătile canadiene preferă să mentină vizele pentru toti românii, bulgarii si cehii, pedepsindu-i in astfel mod nejustificat pe toti, prin considerarea lor ca potentiali solicitanti de azil” a declarat Sebastian Bodu.

Cei trei co-semnatari ai scrisorii îi amintesc premierului Stephen Harper că UE şi Canada negociază, în acest moment, un vast acord de liber schimb, care urmează să ajungă spre aprobare in Parlamentul European in prima parte a anului viitor, iar soarta lui depinde de votul eurodeputatilor. „Ne exprimăm speranţa că problema vizelor va fi rezolvată până ce acordul va ajunge în plenul legislativului european, spre a fi aprobat prin vot. Altfel, nu este exclusă o blocare a votului pe acord in Parlamentul European din partea celor 70 de eurodeputaţi ai celor 3 state membre, in conditiile in care numărul minim de eurodeputati care pot forma o minoritate de blocaj este de 40. Sperăm ca ambele probleme de pe agenda comună a UE şi Canadei să îşi găsească in acest fel rezolvarea cât de curând”, se spune în scrisoarea adresată premierului Canadei.

Sebastian Bodu a declarat: „22 dintre cele 40 de milioane de europeni care au nevoie de vize pentru a călători în Canada sunt români. Avem peste 200.000 de români stabiliţi în Canada iar rudele şi prietenii lor fac coadă la Consulatul Canadei din Bucureşti. Eu insumi a trebuit sa astept mai mult de o săptămană eliberarea unei vize, necesară pentru o vizită oficială, in calitatea mea de membru al Delegatiei interparlamentare UE – Canada”. Eurodeputatul susţine că nu există două categorii de cetăţeni europeni, aşa cum consideră autorităţile din Canada. „Câtă vreme toţi facem parte din aceeaşi uniune, uniune care defineste cetătenia europeană prin chiar legislatia comunitară primară, problema liberei circulaţii a cetăţenilor noştri – indiferent de ţara din care provin – trebuie tratată unitar şi comun. Mai mult, autorităţile canadiene nu mai pot invoca nici măcar rata de refuz a vizelor solicitate de români. A scăzut de la 16 la 5 la sută din 2008 până acum”, a spus Sebastian Bodu.

„Am trimis această scrisoare deschisă impreună cu un deputat liberal bulgar si un deputat socialist ceh pentru că am constatat, de mai bine de doi ani de când sunt membru al Delegatiei interparlamentare UE – Canada, ca România singura nu poate obţine ridicarea vizelor. Pentru Canada, România singură nu există. La fel se intâmplă si cu Bulgaria si Cehia. In schimb există Uniunea Europeana iar noi, eurodeputatii români, bulgari si cehi putem face impreună ce nu putem face fiecare separat, in ţara lui. Mi-ar părea rău ca un acord de liber schimb negociat timp de doi ani sa ajungă sa fie blocat, insă nu cred ca putem vorbi intr-un astfel de acord despre libera circulatie a bunurilor si capitalurilor in lipsa unei libere circulaţii a persoanelor”, a declarat in final eurodeputatul român.

Nota catre editori: Scrisoarea a fost depusă astazi, 18.10.2011, la sediul Misiunii Canadei pe lângă Uniunea Europeană, spre a fi transmisă Primului Ministru canadian

Refuzul acceptarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, sanctionat de Parlamentul European

Parlamentul European a votat cu o larga majoritate rezolutia Partidului Popular European adoptata in urma unei intrebari scrise adresate Comisiei Europene, prin care se cer raspunsuri concrete cu privire la aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen.

Scopul acestei rezolutii este acela de a transmite un mesaj foarte clar Consiliului European ca cele doua state membre (Olanda si Finlanda), care au votat impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei, desi acestea din urma au indeplinit toate cerintele stabilite prin acquis-ul de aderare, abuzeaza de regula unanimitatii in acceptarea de noi membri ai zonei.

Amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei, care trebuia decisa pana pe 11 septembrie 2011, pentru un termen nedeterminat, reprezinta un precedent periculos intrucat acest lucru inseamna nerespectarea unor reguli foarte clar stabilite si incalcarea unor angajamente asumate in mod formal.

Toata aceasta discutie referitoare la indeplinirea asa-numitelor „criterii tehnice” nu este facuta decat pentru a induce in eroare, deoarece nu exista mai multe categorii de criterii in respectivul acquis. Nu exista asadar criterii tehnice, juridice, politice s.a.m.d., ci exista doar criterii punct.

Criterii pe care Romania si Bulgaria le-au indeplinit, conform foii de parcurs, criterii care se refera la protectia datelor, Sistemul de Informatii Schengen, controlul frontierelor (terestra, maritima si aeriana), cooperarea politieneasca si regimul vizelor.

Introducerea de alte criterii suplimentare, precum lupta impotriva coruptiei sau a criminalitatii organizate, este un lucru de neacceptat, nu pentru ca nu ar exista coruptie, respectiv criminalitate organizata in cele doua state candidate, ci pentru ca acest lucru nu are nicio legatura cu aderarea la Spatiul Schengen.

Atunci cand a fost facuta evaluarea pe Romania, de exemplu, pe Schengen a fost testat si gradul de pregatire si integritate al politistilor de frontiera si al vamesilor in acest domeniu. Repet, in acest domeniu, pentru ca nu voi putea spune niciodata ca nu exista coruptie in punctele de trecere a frontierei si in vami.

Dar in acest domeniu testul a fost trecut, altfel nu ar fi putut fi indeplinite conditiile enumerate mai sus. Iar acest lucru a fost confirmat de fiecare data de catre comisiile de evaluare succesive care au redactat raportul prezentat Consiliului, acelasi raport care a fost avut in vedere si de Parlamentul European, cand s-a votat in mod formal pentru aderarea Romaniei si Bulgariei.

Nu stiu daca aceasta rezolutie va schimba pozitia Olandei si Finlandei, insa este bine ca ea a fost votata in forma in care a fost depusa, fara niciun alt amendament. Cele doua amendamente depuse de Grupul Conservatorilor si Democratilor Europeni (alcatuit, in cea mai mare parte, din conservatorii britanici, adica din cetateni ai unui stat care nu este membru al Spatiului Schengen si care nici nu cred ca va fi vreodata) si prin care se cerea introducerea unor noi criterii (aceleasi cu cele invocate de Olanda si Finlanda) ar fi reprezentat o modificare a regulilor in timpul jocului.

Romania (ca si Bulgaria) a investit sute de milioane de euro in vederea alinierii la standardele de securitate a frontierelor, iar acum i se reproseaza problema coruptiei, o problema care se refera insa la Romania in general.

Impotriva acestui flagel Romania lupta poate mai mult decat se lupta alte state membre cu alte fenomene cel putin la fel de periculoase precum deficitul bugetar si datoriile suverane, fenomene care ameninta insasi existenta zonei euro si chiar a Uniunii Europene deci, implicit, si a zonei Schengen.

Este regretabil ca agenda publica a Europei a ajuns sa fie facuta de catre partide mici si nationaliste care, ajunse la guvernare pe fondul unui val imigrationist extra-comunitar, constant in ultimii zeci de ani (Olanda fiind o destinatie predilecta a imigrantilor priviti de olandezi, pana de curand, cu o prea larga ingaduinta), isi indreapta acum atacurile politice impotriva unor state membre ale Uniunii precum pistolarii inspre pianist.

Faptul ca cetateni romani certati cu legea au navalit inca din anii ’90 in vestul Europei, faptul ca strazile marilor orase europene sunt pline de cersetori tigani din Romania nu poate fi insa un argument juridic pentru a nega dreptul legitim si castigat de ceilalti cetateni romani si bulgari de a circula fara control de frontiera.

Mai mult, nu poate fi niciun argument politic deoarece lasarea Romaniei si Bulgariei pe afara nu ii va determina pe cei cativa rataciti spalatori de parbrize romani sau bulgari sa plece din Helsinki.

De ce nu e romanu’ austriac

Ernst Strasser (Austria), Zoran Thaler (Slovenia) si Adrian Severin (Romania) sunt cei trei care, din 60 de euro-deputati contactati si 14 respondenti, „au mers pana la capat” in scandalul mitei din Parlamentul European. La cateva ore dupa aparitia articolului, austriacul si-a dat demisia, la solicitarea sefului sau de partid. A doua zi slovenul a facut la fel. Adrian Severin nu si-a dat-o si nici nu si-o va da. A renuntat doar la functiile politice, temporar (in PSD) si definitiv (in S&D). Asta demonstreaza, inca o data, daca mai era nevoie, ca romanul nu e austriac. Nu e nici macar sloven. Romanul de roman. Adrian Severin a aplicat tactica romaneasca, „lasa ca in Romania totul se uita”. Il are exemplu pe colegul sau Adrian Nastase (nu inseamna ca altii nu au si ei exemplele lor…).

In ceea ce ma priveste, opniile au fost divizate: unii m-au incriminat (vezi ziare.com: „Adrian Severin si Sebastian Bodu in mijlocul unui scandal in Parlamentul European, vezi Roxana Iordache : „Argumentele lui S.B. sunt la fel de solide ca si parul din cap”, vezi Mariana Sultanoiu: „Adrian Severin in tandem cu neuitatul Bodu, amicul lui Gigi Becali”), altii m-au compatimit ca am intrat in scandalul asta fara sa am nici o vina, juridica sau morala. Au fost insa unii care au spus ca Severin a fost smecherul iar Bodu prostul, negrul care munceste pe plantatia lui Severin, papagalul care nu s-a ales cu nimic. La acestia din urma vreau sa ma refer. Nu ma voi referi la primii deoarece imi era clar ca, in functie de pozitionarea politica, jurnalistii si cititorii lor ma vor acuza indiferent ce as zice, indiferent ce as face.  Ma asteptam la asta, simpla mentionare a numelui meu in jurnalul britanic era de ajuns pentru ei sa se ia de mine, lucru care nu s-a intamplat la Parlamentul European. Aici nimeni nu m-a privit cu rautate ci chiar cu simpatie. Mai mult, amendamentul cu pricina a fost sustinut fara rezerve de catre colegii mei din PPE/JURI si de altii, ba a si fost votat (aprobat) in Comisia Juridica (JURI). Asta ca sa fie clar ca nu era nimic in neregula cu acel amendament (pacat doar ca a fost folosit ca si momeala, lucru care putea sa influenteze votul insa oamenii pe aici sunt cu capul pe umeri).

Deci sa ma intorc la cei care m-au facut fraier, papagal, negru pe plantatie iar pe Severin l-au facut (direct sau per a contrario) smecher, descurcaret, papusar etc. Nu e prima data cand mi se intampla asta. Dupa ce am plecat de la ANAF, un cunoscut coleg de partid, membru in BPN al PDL a spus despre mine acelasi lucru: „Bodu? un fraier. A stat doi ani la ANAF degeaba, nu a facut nici o combinatie”. Asta e fibra romanului? Asta e gandirea romanului? Asta e si gandirea lui Adrian Severin, cand a hotarat sa ramana in Parlamentul European. Asta a fost si gandirea lui Sorin Rosca Stanescu (prins cu mata in sac de doua ori, atunci cand a trebuit sa plece de la Romania Libera pentru ca a fost gasit pe statele de plata ale Securitatii si s-a dus la Ziua iar atunci cand a fost inregistrat de Catalin Macovei, alaturi de alt coleg de breasla si de combinatii, Bogdan Chireac). Atat Sorin Rosca Stanescu, cat si Bogdan Chireac (si cine stie cati altii, ale caror nume nu imi vin acum in minte) sunt Severinii din presa. Apar zambitori sau incruntati, dupa caz, pe la diverse televiziuni care ii invita fara rezerve. Fac judecati de valoare. Hmm…politica si presa. Si alte domenii cu siguranta, care nu sunt inca atat de vizibile.

Nu stiu daca asta fibra romanului, dar cu siguranta nu semanam cu austriecii care s-au aflat in exact aceeasi situatie cu noi, cand un membru marcant al Partidului Popular Austriac a calcat stramb (Ernest Strasser) iar altul (Otmar Karas) a fost rugat sa depuna un amendament la Comisia Economica, fara sa stie de combinatia lui Strasser. Presa austrieca nu l-a incriminat in nici un fel pe Otmar Karas, nu l-au considerat „parte” a scandalului, „in tandem” cu Strasser si nici „papagal”, „fraier” sau „negru pe plantatie”. Nu. Mai mult, Otmar Karas a fost promovat, in locul lui Ernst Strasser, in functia de presedinte al delegatiei austriece a PPE la Parlamentul European.

Titlu ramane, dar am sa pun un semn al intrebarii: e romanul austriac?

Declaratie a Presedintelui Grupului PPE in Parlamentul European

One of my Colleagues, Mr Strasser, together with two Socialists MEPs, appear to have accepted promises of money from private companies in exchange for tabling amendements on a legislative text. This is unacceptable. Mr. Strasser already resigned today. I expect the other two MEPs to do the same if the charges against them are proven exact.

Cum am ajuns subiect de presa britanica (The Sunday Times)

Aflata in prezent in procedura de modificare, Directiva europeana cu privire la fondurile de garantare a depozitelor(94/19/EC) a ajuns subiect de presa si, cu siguranta, subiect al unei viitoare anchete in Parlamentul European. Subsemnatul am ajuns sa fiu mentionat in acest scandal fara sa am nici cea mai mica vina si fara sa fie necesar a-mi face vreun proces de constiinta. Calitatea in care am fost mentionat in articol este aceea de raportor al PPE pentru acest raport, adica persoana care propune colegilor de grup politic din comisia de specialitate (Comisia pentru Afaceri Juridice) abordarea modificarilor propuse de Comisia Europeana cu privire la aceasta Directiva.
In calitate de raportor al PPE am avut prima intalnire cu raportorul principal al Comisiei pentru Afaceri Juridice (bulgarul Dimitar Stoyanov) in decembrie 2010, cand am discutat cu acesta despre necesitatea modificarii termenului de o saptamana de plata a compensatiilor de catre un fond de garantare a depozitelor catre deponentii unei banci aflate in faliment. Pozitia lui a fost in sensul ca termenul propus de Comisia Europeana este prea scurt si trebuie extins, idee agreeata 100% de mine . Amendamentul scris al colegului bulgar mi-a fost remis inca de atunci (decembrie).
Amendamentul depus de mine a venit in februarie, se afla in linie cu pozitia mea exprimata in decembrie si consider in continuare ca acesta este un amendament normal, de bun simt si realist. Aceasta deoarece unui fond de garantare a depozitelor ii este imposibil sa isi lichideze investitiile intr-o saptamana (cat e noul termen propus de Comisia Europeana) pentru a plati compensatiile respective. Acest lucru mi-a fost comunicat si de reprezentantii Fondului din Romania si, deci, am mers pe un termen de o luna, CAT ESTE SI IN PREZENT. Ca si nota de subsol, in Marea Britanie se dau intr-o saptamana nu bani cash ci…cecuri cu scadenta la o luna… De ce? Din acelasi motiv: termenul de o saptamana pur si simplu nu functioneaza! PENTRU A FI CLAR PENTRU TOATA LUMEA, EU AM PROPUS PASTRAREA ACTUALEI DIRECTIVE (CARE CONTINE UN TERMEN DE 30 DE ZILE). Situatia de fata nu are nimic special in ea, intotdeauna Comisia Europeana propune si Parlamentul European modifica sau respinge propunerile, conform conceptiilor fiecarui grup politic. Cei trei actori care decid asupra procesului legislativ sunt Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul European. Comisia vine cu propunerea tehnica, Parlamentul vine cu viziunea tehnico-politia – de dreapata sau de stanga – iar Consiliul vine cu pozitia fiecarui stat membru UE.
In februarie am fost intrebat de Adrian Severin ce parere am despre extinderea termenului respectiv si i-am spus acelasi lucru: o saptamana este un termen nerealist, drept urmare voi depune un amendament de extindere a acestuia in sensul pastrarii actualului termen de o luna. Adrian Severin a spus ca e foarte bine si a urmat o discutie tehnica asupra acestui lucru, cu precizarea ca amendamentul este unul mai degraba de dreapta decat de stanga.
Ulterior discutiei cu Adrian Severin am fost contactat de un reporter de la ziarul britanic The Sunday Times care m-a intrebat de amendamentele depuse la raportul meu si, mai ales, daca am discutat cu Severin despre unul dintre ele si daca stiu ca Severin a luat bani de la o frima de lobby pentru acest lucru. Am sustinut ceea ce sustin si acum, asa cum am explicat mai sus. Asadar amendamentul a fost depus cu buna credinta si reprezinta pozitia mea exprimata public cu mult inainte de februarie. De altfel, justificarea tehnica a amendamentului, asa cum a fost depus de mine este destul de diferita de cea a lui Adrian Severin. In plus, habar nu aveam ca cineva a primit bani de la lobbisti. Adrian Severin nu mi-a dezvaluit acest lucru si nici nu am banuit, avand in vede ca a cere extinderea acelui termen (prea scurt) nu reprezenta un lucru nici incorect si nici foarte elaborat. Dovada este si faptul ca Dimitar Stoyanov a propus acelasi lucru si oricine cu minime cunostinte de banking ar fi facut la fel. Asupra acestui amendament se va vota luni in Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European si sper sa imi conving colegii din PPE ca mentinerea termenului actual de 30 de zile este un lucru pozitiv din punct de vedere legislativ.
In concluzie, pozitia mea a fost una normala, la fel ca pozitia oricarui deputat care se preocupa de raportul lui si care face astfel amendamente pertinente. Nu am fost abordat niciodata de catre cineva care sa imi propuna bani pentru a depune anumite amendamante si nici nu as accepta asa ceva. De ce reporterii de la Sunday Times i-au abordat pe cei trei deputati (printre care si Adrian Severin) si nu pe mine, direct, ca raportor al grupului PPE – si, deci, persoana cu cea mai mare influenta in ceea ce priveste promovarea de amendamente – este o intrebare la care va raspunde ancheta Parlamentului European. Propuneri de la reprezentanti ai firmelor ce intra sub incidenta reglementarilor europene primim cu totii frecvent, eu personal le ascult (intotdeauna intr-un cadru oficial) si, daca mi se par bune, le promovez. Daca nu, nu. Insa consider ca este important ca punctul de vedere al celor care urmeza sa fie reglementati de un anumit act normativ sa fie ascultat, lucru pe care il face si Comisia Eureopeana (in procedura de consultare) si care, in Parlamentul European, este firesc si reglementat.
In continuare, articolul din Sunday Times:

The Jeffrey Archer lookalike was in jovial mood when he let his lunch companions in on his secret. If he were to be employed to change laws in the European parliament, he would have to take precautions to avoid suspicion.

“The problem is, a lobbyist is a lobbyist, yes,” he said in a soft Austrian accent. “And a lobbyist has some special smell. It’s true to be said I am myself something like that. So we have to be very careful.”

He had every reason to take care. Ernst Strasser is a member of the European parliament who moonlights as a lobbyist. A former Austrian interior minister, he claims to be making half a million euros (£436,000) a year from private fee-paying clients on top of his MEP’s salary.

At lunch with him in Brussels were two lobbyists from an British company who were about to hire him as their man in parliament. They were, in fact, undercover reporters.

Over the following months Strasser explained how he would pose as a concerned politician, when he was actually secretly lobbying for clients.

Earlier this month he used this tactic when he was hired by the undercover reporters to amend new banking laws. A change was made and Strasser’s job was done. “This is very good,” he said.

In an eight-month Sunday Times investigation, we found that Strasser was one of three MEPs who were prepared secretly to change legislation for money. The two other MEPs’amendments now appear on the parliament’s books as the reporters had written them.

The cash for amendments scandal is set to spark one of the biggest crises in the parliament’s 53 years. This weekend Diana Wallis, vice-president of the parliament and a Liberal Democrat MEP, will launch an official investigation.

Although, the parliament’s rules are notoriously lax, they do say “members of parliament shall refrain from accepting any … gift or benefit in the performance of their duties”.

The European parliament has grown from a discussion forum to one of the most powerful legislative chambers in the world. Split between bases in Brussels and Strasbourg, it scrutinises about 100 pieces of legislation each year.

Big business is taking an increasingly close interest, and the parliament has become a magnet for lobbyists. The number of accredited lobbyists has grown from 3,500 to 5,000 in the past five years.

Tomorrow SpinWatch, the transparency campaigners, will publish a report showing how reforms to safeguard consumers are being blocked by lobbyists in Brussels working for the banking industry.

The main role of an MEP is to amend legislation initiated by the European commission. On average a piece of legislation attracts 50 to 100 amendments, but a hedge fund directive last year amassed more than 1,600.

“Research shows that two-thirds of these came from the hedge fund industry or lobbyists working on their behalf,” said Olivier Hoedeman of the campaign group Corporate Europe Observatory.

Last summer two separate sources told this newspaper that lobbyists were suspected of going even further and paying MEPs to help change laws in the parliament. If this were so, it was not obvious in the parliament’s register of financial interests, which is treated with disdain by many MEPs.

Posing as a lobbying firm and later as a Russian investment company, the reporters contacted more than 60 MEPs asking if they would be interested in a paid role as an adviser. Many did not reply and others had their assistants issue a curt rejection to the proposal. However, 14 MEPs expressed an interest and met the reporters.

Among them were two British MEPs who seemed keen to work for the fake lobbying firm but became suspicious, and discussions went no further. However, three of the MEPs all indicated they would be happy to help our fictional lobbying firm but became suspicious, and discussions went no further. However, three of the MEPs all indicated they would be happy to help our fictional lobbying company to amend laws. They then went on to do so.

The former Romanian deputy prime minister Adrian Severin had been quick to his feet in a parliamentary debate about censuring Russia for corruption and human rights abuses.

“We’d better continue the dialogue with Russia and stop listening to the assumptions and rumours spread by lobbyists,” the MEP thundered.

Yet on that very day in mid-February Severin was working hard to amend a banking law for one of those supposedly untrustworthy lobbyists. His fee was €4,000 (£3,500) a day.

Severin, 56, is a powerful figure in the parliament. He is a vice-president of the Progressive Alliance of Socialists and Democrats, the second largest group with 186 MEPs. He was also in the running to be the first EU high representative for foreign policy before Britain’s Baroness Ashton got the job.

The undercover reporters first met Severin in a dark corner of the members’ bar overlooking the parliament’s chamber in Strasbourg. They explained they wanted to hire an MEP for their advisory board, to help clients concerned about the impact of new legislation. If Severin took the job, he might be called upon to help change legislation. “I know what you need and I think I can provide you with what you need,” he responded.

It was agreed he would be paid €100,000 (£87,300) to attend the advisory board six times a year. He could also claim a consultancy fee of €4,000 a day for the work he did within parliament.

The work would be registered in his financial declaration but Severin said he would disguise the true amount by only disclosing how much he was paid for one meeting. “The amount looks less because you don’t tell them how many meetings you have per year,” he said. All correspondence about the work would be through his personal email.

In early February, the reporters asked him to help change part of the Deposit Guarantee Schemes directive, to delay the payout to customers if a bank went bust.

Severin agreed to do the work. At a meeting in his office in Strasbourg he said the amendment would stand more chance of becoming law if he found an MEP “insider” on the relevant committees — legal affairs or economic and monetary affairs — to table it for him.

However, the deadline was tight and he offered to put it down himself as a last resort. “The least we could do is to table an amendment by myself. So this could be done,” he said, adding later: “It’s much better to get somebody else to do it and I hope that I could get somebody.”

It proved difficult to find a socialist colleague to table the amendment because it was against his own group’s policy. “[The group] are more inclined to protect the customer rather than the banker,” he admitted.

Still, he was being paid and he found a way. On February 19 he emailed the reporters: “Just to let you know that the amendment desired by you has been tabled in due time by an EPP [European People’s party] MEP.”

The MEP was Sebastian Bodu, a vice-chairman of the legal affairs committee who is also its only Romanian. Severin said Bodu had been persuaded by the power of his argument.

Severin: Eventually he [Bodu] understood and he embraced the idea, he thinking that it is basically a correct thing, not doing it just because I asked him to do it.

Reporter: Did he understand that you were doing it on behalf of a client?

Severin: No. I didn’t say anything.

Earlier this month Severin sent the reporters an invoice for “consulting services concerning the codification of the Directive 94/19/EC, Directive 2009/14/EC and the amendments thereto”. The “amount due” was €12,000 (£10,500) for three days’ work.

When confronted by this newspaper 11 days ago, he said he had checked with unnamed parliamentary officials and had been told it was acceptable to work for the fake lobbyists. “I didn’t do anything that was, let’s say, illegal or against any normal behaviour we have here,” he said.

Contrary to the account he gave to the undercover reporters, Severin claimed he only asked Bodu if he was aware of the problem. He was then “surprised to learn he was already tabling an amendment”.

Bodu confirmed that Severin had spoken to him and “expressed his will”, but said he already had it “in mind” to make the changes suggested.

By the time Severin had tabled the reporters’ amendment, another MEP had already put down a second amendment written by the reporters.

On February 2, Zoran Thaler, a Slovenian MEP and former foreign minister, strode into the Conrad hotel in Brussels to dine with the reporters and a pretend Russian client. Thaler, 49, is a former head of a phone company who still dabbles in business as a partner in a €3m Slovenian restaurant and estate.

In a phone call the week before the dinner, he had confirmed his interest in joining the reporter’s advisory board for €100,000 a year. However, he did not want anything on paper and asked for the money to be routed through a London firm to keep it secret. “There is no way that I disclose this,” he said.

[…]


iulie 2020
L M M J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Blog Stats

  • 115.635 hits