Refuzul acceptarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, sanctionat de Parlamentul European

Parlamentul European a votat cu o larga majoritate rezolutia Partidului Popular European adoptata in urma unei intrebari scrise adresate Comisiei Europene, prin care se cer raspunsuri concrete cu privire la aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen.

Scopul acestei rezolutii este acela de a transmite un mesaj foarte clar Consiliului European ca cele doua state membre (Olanda si Finlanda), care au votat impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei, desi acestea din urma au indeplinit toate cerintele stabilite prin acquis-ul de aderare, abuzeaza de regula unanimitatii in acceptarea de noi membri ai zonei.

Amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei, care trebuia decisa pana pe 11 septembrie 2011, pentru un termen nedeterminat, reprezinta un precedent periculos intrucat acest lucru inseamna nerespectarea unor reguli foarte clar stabilite si incalcarea unor angajamente asumate in mod formal.

Toata aceasta discutie referitoare la indeplinirea asa-numitelor „criterii tehnice” nu este facuta decat pentru a induce in eroare, deoarece nu exista mai multe categorii de criterii in respectivul acquis. Nu exista asadar criterii tehnice, juridice, politice s.a.m.d., ci exista doar criterii punct.

Criterii pe care Romania si Bulgaria le-au indeplinit, conform foii de parcurs, criterii care se refera la protectia datelor, Sistemul de Informatii Schengen, controlul frontierelor (terestra, maritima si aeriana), cooperarea politieneasca si regimul vizelor.

Introducerea de alte criterii suplimentare, precum lupta impotriva coruptiei sau a criminalitatii organizate, este un lucru de neacceptat, nu pentru ca nu ar exista coruptie, respectiv criminalitate organizata in cele doua state candidate, ci pentru ca acest lucru nu are nicio legatura cu aderarea la Spatiul Schengen.

Atunci cand a fost facuta evaluarea pe Romania, de exemplu, pe Schengen a fost testat si gradul de pregatire si integritate al politistilor de frontiera si al vamesilor in acest domeniu. Repet, in acest domeniu, pentru ca nu voi putea spune niciodata ca nu exista coruptie in punctele de trecere a frontierei si in vami.

Dar in acest domeniu testul a fost trecut, altfel nu ar fi putut fi indeplinite conditiile enumerate mai sus. Iar acest lucru a fost confirmat de fiecare data de catre comisiile de evaluare succesive care au redactat raportul prezentat Consiliului, acelasi raport care a fost avut in vedere si de Parlamentul European, cand s-a votat in mod formal pentru aderarea Romaniei si Bulgariei.

Nu stiu daca aceasta rezolutie va schimba pozitia Olandei si Finlandei, insa este bine ca ea a fost votata in forma in care a fost depusa, fara niciun alt amendament. Cele doua amendamente depuse de Grupul Conservatorilor si Democratilor Europeni (alcatuit, in cea mai mare parte, din conservatorii britanici, adica din cetateni ai unui stat care nu este membru al Spatiului Schengen si care nici nu cred ca va fi vreodata) si prin care se cerea introducerea unor noi criterii (aceleasi cu cele invocate de Olanda si Finlanda) ar fi reprezentat o modificare a regulilor in timpul jocului.

Romania (ca si Bulgaria) a investit sute de milioane de euro in vederea alinierii la standardele de securitate a frontierelor, iar acum i se reproseaza problema coruptiei, o problema care se refera insa la Romania in general.

Impotriva acestui flagel Romania lupta poate mai mult decat se lupta alte state membre cu alte fenomene cel putin la fel de periculoase precum deficitul bugetar si datoriile suverane, fenomene care ameninta insasi existenta zonei euro si chiar a Uniunii Europene deci, implicit, si a zonei Schengen.

Este regretabil ca agenda publica a Europei a ajuns sa fie facuta de catre partide mici si nationaliste care, ajunse la guvernare pe fondul unui val imigrationist extra-comunitar, constant in ultimii zeci de ani (Olanda fiind o destinatie predilecta a imigrantilor priviti de olandezi, pana de curand, cu o prea larga ingaduinta), isi indreapta acum atacurile politice impotriva unor state membre ale Uniunii precum pistolarii inspre pianist.

Faptul ca cetateni romani certati cu legea au navalit inca din anii ’90 in vestul Europei, faptul ca strazile marilor orase europene sunt pline de cersetori tigani din Romania nu poate fi insa un argument juridic pentru a nega dreptul legitim si castigat de ceilalti cetateni romani si bulgari de a circula fara control de frontiera.

Mai mult, nu poate fi niciun argument politic deoarece lasarea Romaniei si Bulgariei pe afara nu ii va determina pe cei cativa rataciti spalatori de parbrize romani sau bulgari sa plece din Helsinki.

0 Responses to “Refuzul acceptarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, sanctionat de Parlamentul European”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Octombrie 2011
L M M M V S D
« Sep   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Blog Stats

  • 109,011 hits

%d blogeri au apreciat asta: