Arhivă pentru Martie 2015

Excepție de neconstituționalitate a proceselor-verbale încheiate de ANAF-DGAF

Către:   JUDECĂTORIA……………………..

SECŢIA ………………………………

 

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Subscrisa ……………, cu sediul social/ales în ………….., solicit

 

  1. anularea procesului-verbal de contravenție nr. ….. din ………. întocmit de ……………

 

Având în vedere că procesul-verbal în speță a fost emis în baza art. 10 lit. d)/gg) și art. 11 alin. 1 lit. …) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, solicit, de asemenea

 

  1. Admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru a judeca excepția de neconstituționalitate a I pct. 10 și 11 din Ordonanța de urgență nr. 91/2014, publicată în Monitorul Oficial al Româmiei, partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014 (anexată excepția de neconstituționalitate), care modifică și completează OUG nr. 28/1999.

 

  1. În fapt, prin procesul-verbal nr. ….. din ………….

 

 

Către:   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

 

Subscrisa ………………, cu sediul social/ales în …………………, solicit prin prezenta verificarea constituționalității art. I pct. 10 și 11 din Ordonanța de urgență nr. 91/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014, care modifică și completează OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și care prevede că articolul 10 lit. d) și gg) din OUG nr. 28/1999 vor avea următorul cuprins:

„Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

  1. d) neîntocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea în numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul și a serviciilor efectuate către populație sau cele utilizate pentru a acorda restul clientului.
  2. gg) deținerea la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanțe“.

De asemenea, solicit verificarea constituționalității art. I pct. 11 al aceluiași act normativ, care prevede că art. 11 alin. 1 a) și d) al OUG nr. 28/1999 vor avea următorul cuprins:

„Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează:

  1. cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), i), s), t), v), aa) și gg), cu amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei, precum și cu
  2. confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contravenția prevăzută la lit. gg)
  3. d) cele prevăzute la art. 10 lit. b), c), d), e) și dd), cu amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de     lei , precum și cu
  4. i) suspendarea activității operatorului punctului de lucru, de la o lună la trei luni, în funcție de gravitatea faptelor, pentru contravențiile prevăzute la lit. b), c), d) și e)”.

 

 

 

DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI

 

 

 

Articolele mai sus citate încalcă următoarele principii ale legii fundamentale:

 

  1. Cel al economiei de piață, consacrat la art. 135 alin. 1 din Constituția României, conform căruia „economia României este economie de piață, bazată pe liberă inițiativă și concurență”,

 

  1. Cel al inviolabilității proprietății private, consacrat de art. 136 alin. 5 din Constituția României, conform căruia „proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“.

 

 

Conform art. 4 din HG nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), aceasta are rolul de a asigura administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii și reglementărilor în domeniul vamal și exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum și controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală și vamală, precum și a altor fapte date de lege în competența sa.

 

Inspecţia fiscală (controlul fiscal) are ca obiect, conform art. 94 alin. 1 C. proc. fisc., verificarea legalității şi conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora. Inspecția fiscală se realizează prin inspectori fiscali. Altfel spus, inspecția fiscală reinterpretează modul în care contribuabilul și-a calculat baza de impozitare, asupra căreia se aplică rata de impozitare. Controlul operativ şi inopinat are ca scop, conform art. 933 C. proc. fisc., prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, adică acea diminuare frauduloasă a bazei impozabile, și se efectuează de către inspectorii antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor, în condiţiile legii. Controlul vamal are ca obiect stabilirea drepturilor de import asupra unor bunuri introduse pe teritoriul României.

 

Așadar rolul ANAF este acela de a stabili și colecta la bugetul de stat sumele datorate de agenții economici ca urmare a activității economice a acestora. Atunci când nu conduce la restabilirea bazei impozabile, verificarea gestiunii agenților economici de către ANAF reprezintă o atribuire neconstituțională de competențe. Modul cum fiecare agent economic este gestionat – mai bine sau mai prost, mai eficient sau ineficient, mai corect sau mai puțin corect, mai atent sau mai puțin atent – ține de relația dintre gerat și gerant (gestionar), nu de organul de control fiscal, operativ și vamal.

 

Un agent economic poate avea în casa de marcat, la un anumit moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operațiunile de vânzare sau prestare de servicii din ziua respectivă. Aceste diferențe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea lor în scopuri personale pentru perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacșișuri (în plus), din greșeli de calcul (în plus sau în minus) sau chiar din fraude ale gestionarilor precum delapidare sau neutilizarea caselor de marcat electronice. Atunci când diferențele de sume în gestiunea zilnică sunt semnificative și provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenție, fie infracțiune, în funcție de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenție, sunt incidente, de exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din OUG nr. 28/1999, în speță „neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale”. Însă atât contravenția, cât și infracțiunea trebuie probate, sancțiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumții că de exemplu, prezența în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezultă din operațiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Cât privește sumele lipsă din casa de marcat, nici măcar nu știm ce ar putea să prezume, din punct de vedere fiscal.

 

Atunci când există neregularități în gestiune sub formă de sume în plus sau în minus dar acestea nu sunt contravenții sau infracțiuni în sensul de diminuare intenționată și semnificativă a bazei impozabile, intervenția statului, prin organul de control operativ, reprezintă o violare a proprietății private constituită din patrimoniul agentului economic supus sancțiunilor, violare sub forma amenzii contravenționale, sub forma confiscării sumelor de bani în plus față de cele înregistrate sau sub forma suspendării activității. Într-o economie de piață în care agenții economici controlați sunt 100% privați, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea. Desigur că, atunci când frauda în gestiune îmbracă forme infracționale, geratul păgubit poate sesiza organul de urmărire penală cu privire la fapta gerantului (gestionarului).

 

Pentru cele de mai sus apreciem că stabilirea, prin OUG nr. 28/1999, de contravenții sub forma unor neregularități în gestiune fără legătură cu intenția de modificare a bazei impozabile, așa cum sunt contravențiile prevăzute la art. 10 lit. d și gg), respectiv art. 11 alin. 1 lit. a) și d) din acest act normativ, reprezintă o intruziune nepermisă în gestiunea unor agenți economici privați, deci o violare a proprietății private, precum și o încălcare a principiilor economiei de piață în care gestiunea fiecărui agent economic se realizează fără intervenția statului.

Anunțuri

Martie 2015
L M M M V S D
« Dec   Mai »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Blog Stats

  • 111,448 hits