Scrisoare deschisa catre Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu

Domnule Ministru,

Va atrag atentia, in legatura cu privatizarea CFR Marfa ca, in lipsa unei notificari catre Comisia Europeana cu privire la conversia datoriilor in actiuni, exista riscul maxim ca DG Competition sa declanseze o investigatie care sa duca la recuperarea ajutorului de stat. Mentionarea, in preambulul ordonantei de urgenta privind conversia (OUG nr. 61/2013), a Comisiei Europene (alaturi de FMI si Banca Mondiala) nu tine loc de notificare catre DG Competition.

Cum conversia datoriilor CFR Marfa a fost facuta dupa ce, in prealabil, prin aceeasi ordonanta de urgenta au fost transferate datorii de la CFR SA (detinatorul infrastructurii), in schimbul compensarii datoriilor CFR Marfa fata de CFR SA, este evident ca s-a dorit ca operatorul CFR Marfa sa nu aiba datorii catre detinatorul infrastructurii, CFR SA. Adica sa ii creasca valoarea de piata.

Cum riscul de care vorbeam mai sus este real, lucru pe care nimeni nu il poate ignora, inclusiv unicul participant ramas in cursa pentru privatizarea CFR Marfa, nu pot trage decat concluzia ca, imediat dupa privatizarea CFR Marfa, va incepe un proces de transfer cu titlu gratuit sau pseudo-gratuit a tuturor activelor CFR Marfa, astfel incat, dupa terminarea investigatiei de catre DG Competition, sa nu mai existe posibilitatea recuperarii ajutorului de stat deoarece compania nu va mai avea niciun activ vandabil, lichidarea fiind eminenta.

In concluzie, va asumati gestionarea unei fraude de proportii care va arunca, din nou, Romania la marginea lumii civilizate. Stiu ca nu va intereseaza, dar poate ii intereseaza pe cei care v-au trimis in fruntea ministerului, prin votul lor.

Am cerut instituţiilor europene să examineze posibilitatea declanşării procedurii de infringement împotriva Olandei

Sebastian Bodu (RO, PPE) a cerut Comisiei Europene şi Consiliului să examineze dacă aprobarea tacită din partea guvernului Olandei a site-ului xenofob administrat de Partidul Libertăţii din Olanda (PVV) îndeplineşte condiţiile pentru declanşarea procedurii de infringement împotriva Olandei.
Într-o interpelare adresată Comieiei, respectiv Consiliului, Sebastian Bodu argumentează că deoarece PVV este un partid aflat la putere prin faptul că acordă sprijin parlamentar actualului executiv în schimbul promovării la nivel guvernamental a politicilor acestuia, şi deoarece guvernul Olandei sau o instituţie a acestui stat membru nu a declanşat nici o acţiune pentru a închide acest site, acest lucru echivalează cu promovarea implicită a unei politici discriminatorii de către statul olandez. Această concluzie este întărită şi de faptul că premierul olandez, liberalul Mark Rutte, nici măcar nu a încercat să condamne site-ul anti-imigraţionist şi a refuzat chiar să vină în faţa Parlamentului European pentru a da explicaţii, ceea ce reprezintă o aprobare de facto a politicilor xenofobe ale PVV.

Site-ul în speţă invită cetăţenii olandezi să se plângă „dacă şi-au pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, român sau bulgar, sau dacă au fost deranjaţi în vreun fel de imigranţi din Europa centrală şi de est”.
“Este clar că acest site reprezintă o platformă de instigare la discriminare şi chiar ură pe bază de cetăţenie”, afirmă Sebastian Bodu. Acesta adaugă că „explicaţiile orale ale Comisiei, cum că închiderea site-ului este o problemă care trebuie rezolvată de către instanţele judecătoreşti olandeze şi că executivul comunitar nu are nici o competenţă, sunt doar în parte adevărate”. În opinia lui, articolele 18 şi 19 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene au fost încălcate. Conform acestor două articole, orice formă de discriminare bazată pe cetăţenie sau origine etnică este interzisă. Mai mult, în conformitate cu articolul 4 alineat 3 paragraful secund din Tratatul Uniunii Europene, statele membre adoptă orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii (precum Directiva-Cadru privind Rasismul şi Xenofobia). „Conform articolelor mai sus menţionate, Comisia Europeană trebuie să ia o poziţie foarte clară privind începerea procedurii de infringement. Articolele 18 şi 19 nu vorbesc despre discriminare printr-un act al guvernului, ci despre discriminare într-un stat membru, în general. Mai departe, articolul 3 vorbeşte despre acţiunile pe care un stat membru, prin instituţiile sale, trebuie să le ia în vederea eliminării discriminării”, a mai declarat eurodeputatul.
Sebastian Bodu consideră că în acest caz ne aflam „într-o evidentă discriminare împotriva căreia instituţiile olandeze nu fac nimic. Mai mult, discriminarea este aprobată tacit de către guvernul olandez. De aceea situaţia este de neacceptat iar Comisia Europeană ar trebui să dea un semnal puternic în sensul că astfel de acte nu sunt tolerate şi că tratatele trebuie respectate indiferent de culoarea steagului naţional sau de culoarea politică a guvernului. Altfel, nu facem decât să încurajăm acest tip de comportament iar guvernele se vor putea ascunde în spatele altcuiva. În acel moment, Comisia va începe să piardă controlul asupra situaţiei”.

Acceptarea României în Schengen nu poate fi conditionată in vreun fel de reforma în justiţie sau de situatia ţiganilor

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-7614/2010

adresată Comisiei

Articolul 117 din Regulamentul de procedură

Sebastian Valentin Bodu (PPE)

Subiect:       Situaţia actuală creată de ţigani în Franţa şi aderarea României la spaţiul Schengen

În contextul situaţiei actuale create de ţiganii români în Franţa, urmată de reacţia autorităţilor franceze, solicităm Comisiei să ne comunice dacă :

1.    există o legătură juridică între această situaţie şi Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) aplicabil României;

2.    există o legătură juridică între MCV şi aderarea României la spaţiul Schengen;

3.    există o legătură juridică între situaţia descrisă în preambul şi aderarea României la spaţiul Schengen.

 

E-7614/10RO

Răspuns oferit de doamna Reding

în numele Comisiei

(11.11.2010)

 

1. Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru România stabilit prin Decizia 928/2006 a Comisiei[1] a fost instituit pentru a monitoriza progresul realizat în domenii specifice, precum reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Nu există nicio legătură juridică între MCV şi tratamentul pe care statele membre îl acordă cetăţenilor români de origine romă.

 

2. Comisia doreşte să sublinieze încă o dată faptul că decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen nu este legată de Mecanismul de cooperare şi verificare.

 

3. Evaluarea acquis-ului Schengen, efectuată în contextul eliminării controalelor la frontierele interne, include controlul frontierelor terestre, maritime sau aeriene (aeroporturi), eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi protecţia datelor. Evaluarea acestor elemente se desfăşoară în prezent sub responsabilitatea Consiliului, care va decide în unanimitate cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne. Comisia sprijină eliminarea controalelor la frontierele interne cu România (şi Bulgaria), cu condiţia ca toate cerinţele prealabile să fie îndeplinite.

---

[1] Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, JO L 354, 14.12.2006.