Arhivă pentru Martie 2012

Corporate Governance approved in the European Parliament (rapporteur Sebastian Bodu)

This report, yet a non-legislative one, contains questions of a crucial importance of how the future of the corporations will look like. This being said, such measures should not be applicable to non-public corporations. Corporate governance rules are, naturally, necessary to regulate the relationship between shareholders, directors and managers. If the number of shareholders is not large, irrespective of their size or business, there is no need for corporate governance. Moreover, such rules are not appropriate for SMEs, where flexibility of the governance is of the essence.

So, the key points of this report, as well as of the future corporate governance legislation, should strengthen the ties with the company of both non-executive directors, and its shareholders. In this respect, a clear demarcation line should be drawn between the attributions of the chairman of the Board of Directors and the Chief Executive Officer. More than this, the non-executive directors should have a professional background and expertise (i.e. former executives in other companies, from the same industry or from another, or from the same market or from another). Such qualifications are necessary because the board is the one who selects the officers and furthermore, watch over their activity, in order to report to the shareholders and supervisors. To properly perform this, they should be trained and skilled. Moreover, the number of the seats that one director can hold should be limited, excepting the situations were companies where the director sits are members of the same group, or the director is performing this participation as a representative of an institutional investor, where he holds its main job (so the participation is part of his/her job description). The composition of the board should be also more diverse and the role of non-residents (for the multinational companies) and of, course, women should be increased.

In order to increase the appetite of the shareholders to participate to the decision within the company, even if their investment is just for a short time period, they should more be involved. Electronic vote could be a solution, and the Commission should evaluate this possibility based on a cost-benefits ratio. Shareholders should receive the same amount of information from the company, irrespective of their stake. Cooperation between shareholders should also be allowed (in some Member States this is forbidden when it comes to the vote) and the conflict of interests between the shareholders and the company (i.e. transactions with related parties) should lead to a refrain in the vote from the interested shareholder, irrespective of its stake. The minority shareholders should be protected against the abusive decisions of the dominant one, but without giving the opportunity to allow the first a harassing behaviour.

Risk behaviour should be approved by the BoD and publicly disclosed, and the bonuses of the officers should be linked more to the long term results, in order to discourage a risky behaviour that endangers the company in the long run. Also, the remuneration policy of both the directors and the officers should be approved by the GMS. The report aims also to strengthen the role of the committees (audit, nomination, remuneration).

The key issue of this report will be mandatory norms or comply or explain principle, and I am glad that the EPP point of view in favour of the latest prevailed after the vote in the Legal Affairs Committee. The last but not least, all such measures to be introduced should consider the costs of any measure, based on a cost/benefit analysis (i.e. a periodic mandatory external appraisal).

The Commission should come up then with a set of tools contained in a European Code of Conduct, which will lean the main corporate governance instruments to be applied by the public corporations, customized in certain matters in accordance to the policy of each Member State.
The final goal of the future legislative report that is yet to come later this year is to preserve the strength of our corporations and make them important global actors, protecting the competitively and, as a consequence, secure jobs and profits.

Anunțuri

Efectul Luhan

Daca nu stiati, exista un europarlamentar numit Luhan. Nu stiu exact cate rapoarte legislative gestioneaza el in calitate de raportor, principal sau din umbra, insa un lucru e cert: este campion la comunicate de presa (pe care nu le preia, evident, nimeni, dar asta nu il descurajeaza ci din contra). Comunicate de presa pe toate subiectele, de la cresterea gainilor pana la programele spatiale europene. Adica, indiferent ce se dezbate sau se decide in Parlamentul European, subiectul dezbatut, respectiv decis devine obiect al unui comunicat de presa semnat de stimabilul Luhan. Nu neaparat si redactat ci doar semnat de el insa acest lucru este mai putin important deoarece continutul comunicatului este, oricum, ‘copy-paste’ dupa comunicatul oficial al Parlamentului European pe acelasi subiect.

Efectul urmarit este acela de a crea impresia dl. Luhan ar fi muncit pe branci pe subiectul respectiv, daca nu in calitate de raportor, macar in calitate de autor al unor amendamente esentiale. Sau macar al unor amendamente. Sau macar sa fi fost prezent in comisia parlamentara unde s-a dezbatut si votat. Sau macar sa fi trecut prin fata salii de sedinte in momentul respectiv. Doar ca salile de sedinta nu sunt pe acelasi etaj nici cu cantina, nici cu barul.

Evident ca dl. Luhan nu este membru al comisiilor parlamentare respective decat din nimereala. Evident ca dl. Luhan nu depune nici un amendament, nu ia cuvantul la dezbaterile din comisia respectiva si, la fel de evident, nici macar nu stie cine este raportor. Aceste lucruri de fapt nici nu conteaza pentru dl. Luhan, care se simte dator sa-si informeze concetatenii despre tot ce fac altii prin Parlamentul European, ca si cum ar fi fost rodul muncii sale asidue.

Ultimul comunicat de presa semnat de colegul Luhan se refera la certificatul de mostenitor european, raport votat in ultima plenara a Parlamentului European, dupa o dezbatere aprinsa in Comisia pentru Afaceri Juridice. Raportul in speta a fost gestionat de un coleg din Germania, Kurt Lechner, de profesie notar. Si care a avut intelepciunea sa prevada, printre altele, ca actele notariale sa circule liber pe intreg teritoriul UE si ca certificatul de mostenitor sa fie recunoscut de jure, indiferent de statul membru de unde actulul provine, fara a mai fi supus unei proceduri judiciare de recunoastere. Acest ultim lucru a devenit posibil datorita unor amendamente depuse de subsemnatul si acceptate de raportor (care are tot creditul pentru asta), desi Romania se afla sub Mecanismul de Cooperare si Verificare, ceea ce ar fi dus, in lipsa unei prevederi exprese, la o excludere a actelor notariale romanesti din circuitul liber european. Este adevarat ca un argument cu greutate in discutia cu raportorul a fost si faptul ca Romania nu a inregistrat fraude majore la nivel de acte notariale.

Ce-o fi inteles dl. Luhan din raportul cu pricina? Cu siguranta nimic. De altfel, acest lucru rezulta si din continutul comunicatului de presa facut – ca toate celelalte – pe banda rulanta, in care se spune ca noua procedura elimina conflictele dintre instantele nationale. Daca amicul Luhan ar fi avut habar de drept succesoral ar fi precizat ca este vorba de vorba de conflicte de competenta si nu de altfel de conflicte, ca sa nu inteleaga romanul, cititor avid de comunicate de presa, ca se pregateste vreun razboi in Europa.

Baconschi – candidat la Primaria Generala?

Se pare ca declaratiile deplasate si inoportune raman specializarea lui Teodor Baconschi, care nu a invatat nimic nici macar dupa ce si-a pierdut functia in guvern pe un astfel de motiv. De data aceasta primul vicepresedinte al PDL se antepronunta (public, bineinteles) in chestiunea desemnarii candidatului partidului la Primaria Capitalei, considerand ca Silviu Prigoana nu e potrivit pentru electoratul bucurestean pe motiv de asemanare, ca si reprezentativitatate, cu primarul in functie. Eu nu inteleg de ce T. Baconschi nu asteapta sondajul care sa releve care din cei trei potentiali candidati este cotat cu sansele cele mai mari pentru a se inscrie in cursa. Eu de asemenea nu inteleg de ce T. Baconschi considera ca sondajul este irelevant, indiferent de rezultat, stiind mai bine ce vor bucurestenii: probabil pe cineva cu statura domniei sale. In aceste conditii, de ce nu se prevaleaza distinsul meu coleg de inalta functie detinuta in cadrul partidului pentru a se auto-propune?? Si sa ia taurul de coarne, daca e atat de convins de logica sa imbatabila, pentru a-l infrunta pe Sorin Oprescu in arena elctorala – nu de la peluza, pe post de analist-chibit -, si a duce partidul pe cele mai inalte culmi de glorie electorala urbana. Dar, din cate imi aduc eu aminte, colegul Baconschi nu s-a inghesuit sa candideze in nici alegerile partiale din sectorul 4 din 2009, desi pe atunci era ministru in functie si, deci, cu maxima expunere mediatica.

Pe langa oistea indoita in gard (al primariei, de aceasta data) in urma aceastei superbe mostre de logica electorala constand in selectia strategica a candidatului (citeste „de torpilare” a candidatului), T. Baconschi mai trage doua concluzii „sanatoase”: prima este aceea ca Silviu Prigoana ar avea in plan sa faca autostrazi suspendate (eu cred, din contra, ca proiectele lui sunt mult mai realiste si utile bucurestenilor); a doua este aceea ca Sorin Oprescu nu poate fi batut. E adevarat ca intarzierea desemnarii candidatului a lasat nesanctionate multe dintre marile greseli administrative ale actualului primar general, insa orice politician cu o minima inteligenta a contextului politic actual al Bucurestiului nu poate ignora ca desemnarea unui candidat bataios suprapusa peste o alianta electorala care, fie ca ne place fie ca nu, va da patru, poate chiar cinci primari de sector castigatori, poate influenta decisiv, in conditiile unei comunicari eficiente cu electoratul, alegerile la Primaria Capitalei si la Consiliul General.

In continuare declaratia lui Teodor Baconschi: „Prigoana seamana cu Oprescu, PDL ar trebui sa caute alte variante pentru Primaria Capitalei. „Logica mea e urmatoarea: in cazul ca Sorin Oprescu nu poate fi batut, ar trebui sa avem un candidat care sa nu-i semene lui Sorin Oprescu si care sa reprezinte Bucurestiul activ economic, Bucurestiul companiilor multinationale, Bucurestiul educat, Bucurestiul care vrea o politica edilitara si urbanistica in sfarsit coerenta, nu proiecte futuriste, autostrazi suspendate sau alte stadioane care costa de patru-cinci ori cat ar fi fost cazul sa coste”, a spus fostul ministru de Externe la RFI Romania.

Am cerut instituţiilor europene să examineze posibilitatea declanşării procedurii de infringement împotriva Olandei

Sebastian Bodu (RO, PPE) a cerut Comisiei Europene şi Consiliului să examineze dacă aprobarea tacită din partea guvernului Olandei a site-ului xenofob administrat de Partidul Libertăţii din Olanda (PVV) îndeplineşte condiţiile pentru declanşarea procedurii de infringement împotriva Olandei.
Într-o interpelare adresată Comieiei, respectiv Consiliului, Sebastian Bodu argumentează că deoarece PVV este un partid aflat la putere prin faptul că acordă sprijin parlamentar actualului executiv în schimbul promovării la nivel guvernamental a politicilor acestuia, şi deoarece guvernul Olandei sau o instituţie a acestui stat membru nu a declanşat nici o acţiune pentru a închide acest site, acest lucru echivalează cu promovarea implicită a unei politici discriminatorii de către statul olandez. Această concluzie este întărită şi de faptul că premierul olandez, liberalul Mark Rutte, nici măcar nu a încercat să condamne site-ul anti-imigraţionist şi a refuzat chiar să vină în faţa Parlamentului European pentru a da explicaţii, ceea ce reprezintă o aprobare de facto a politicilor xenofobe ale PVV.

Site-ul în speţă invită cetăţenii olandezi să se plângă „dacă şi-au pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, român sau bulgar, sau dacă au fost deranjaţi în vreun fel de imigranţi din Europa centrală şi de est”.
“Este clar că acest site reprezintă o platformă de instigare la discriminare şi chiar ură pe bază de cetăţenie”, afirmă Sebastian Bodu. Acesta adaugă că „explicaţiile orale ale Comisiei, cum că închiderea site-ului este o problemă care trebuie rezolvată de către instanţele judecătoreşti olandeze şi că executivul comunitar nu are nici o competenţă, sunt doar în parte adevărate”. În opinia lui, articolele 18 şi 19 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene au fost încălcate. Conform acestor două articole, orice formă de discriminare bazată pe cetăţenie sau origine etnică este interzisă. Mai mult, în conformitate cu articolul 4 alineat 3 paragraful secund din Tratatul Uniunii Europene, statele membre adoptă orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii (precum Directiva-Cadru privind Rasismul şi Xenofobia). „Conform articolelor mai sus menţionate, Comisia Europeană trebuie să ia o poziţie foarte clară privind începerea procedurii de infringement. Articolele 18 şi 19 nu vorbesc despre discriminare printr-un act al guvernului, ci despre discriminare într-un stat membru, în general. Mai departe, articolul 3 vorbeşte despre acţiunile pe care un stat membru, prin instituţiile sale, trebuie să le ia în vederea eliminării discriminării”, a mai declarat eurodeputatul.
Sebastian Bodu consideră că în acest caz ne aflam „într-o evidentă discriminare împotriva căreia instituţiile olandeze nu fac nimic. Mai mult, discriminarea este aprobată tacit de către guvernul olandez. De aceea situaţia este de neacceptat iar Comisia Europeană ar trebui să dea un semnal puternic în sensul că astfel de acte nu sunt tolerate şi că tratatele trebuie respectate indiferent de culoarea steagului naţional sau de culoarea politică a guvernului. Altfel, nu facem decât să încurajăm acest tip de comportament iar guvernele se vor putea ascunde în spatele altcuiva. În acel moment, Comisia va începe să piardă controlul asupra situaţiei”.

MRU si Antenele

Confruntarea organizată de Antena 3 seara trecuta dintre Mihai Gâdea şi premierul Mihai Răzvan Ungureanu va rămâne mult timp una „de manual” deopotrivă pentru politicieni şi jurnalişti.
Desfăşurată „în deplasare”, pe terenul lui Felix Voiculescu, şi cu participarea celui mai aprig „dulău” al său, emisiunea a pus faţă în faţă 2 lumi: o lume mică, a chiţibuşurilor jurnalistice fără conţinut împănate din plin cu militantism politic şi o lume articulată, logică şi coordonată a unui om politic de anvergură.
Practic, timp de 2 ore, în platoul Antenei 3 a avut loc reeditarea poveştii lui Gulliver în ţara piticilor Gâdea şi Badea, ale căror arme au părut doar nişte biete beţigaşe, incapabile de a crea nici cel mai mic efect distructiv.
Am asistat la un discurs calm, dar mai ales limpede, guvernat de o logică imbatabilă, fie ea supusă, în câteva rânduri, ironiilor moderatorului sau strădaniilor acestuia de a “smulge” măcar un headline scos din context pentru îngălbenirea ecranului cu breaking
news. Strădaniile lui Gâdea au eşuat într-o „ţopăială” pe teme mult prea „ieftine” şi nesemnificative pentru personalitatea şi discursul lui MRU.
Ruptura a fost evidentă pe tot parcursul emisiunii – practic, s-a lăsat impresia că între cei doi ar fi fost mai indicată filtrarea unui translator iscusit – din limba de lemn în limba română şi invers.

SCRISOARE DESCHISĂ d-lui Crin Antonescu (C.C. d-nei Renate Weber)

Stimate Domnule Crin Antonescu,

Astăzi în Parlamentul European are loc dezbaterea cu privire la existenţa site-ului xenofob al aşa-zisului Partid Olandez al Libertăţii (PVV) şi la lipsa de reacţie a autorităţilor olandeze cu privire la derapajele partidului extremist care susţine în continuare din Parlament guvernul olandez. La această dezbatere a fost invitat şi premierul Olandei, liberalul Mark Rutte, care a refuzat însă participarea.
Un astfel de refuz reprezintă o premieră istorică pentru Parlamentul European şi nu una de bun augur. Nu mai devreme de luna ianuarie premierul Ungariei a fost chemat pentru a da explicaţii cu privire la acuzaţiile de slăbire a mecanismelor democratice din ţara sa. Viktor Orban s-a prezentat şi şi-a susţinut punctul de vedere, deşi ştia că o majoritate aritmetică formată din liberali şi socialişti îl va pune la zid. Este nu numai o datorie de onoare pentru orice lider din statele membre să îşi prezinte poziţia în faţa unei instituţii fundamentale a Uniunii Europene, ci şi un gest de respect faţă de legislativul european.
Sfidarea premierului olandez observ cu tristeţe că trece nesancţionată de eurodeputaţii liberali, mai ales cei români, precum şi de Dvs., ca preşedinte al unui partid înfrăţit cu partidul liberal al premierului olandez Mark Rutte. E adevărat că sunt mai puţini români în Olanda decât în Italia sau Spania, de exemplu, dar este de-a dreptul cinic să îţi ghidezi acţiunile politice doar cantitativ într-un caz care reprezintă un atentat la însăşi valorile democratice ale unui stat membru al UE în funcţie de astfel de calcule.
Mă adresez dumneavoastră, domnule Crin Antonescu, în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi depun aceasta scrisoare deschisă şi în atenţia doamnei Renate Weber, foarte vocală zilele trecute în a susţine că domnia sa a fost cea care a aflat prima de existenţa site-ului xenofob (fără însă să am cunoştinţă de vreo acţiune concretă, dincolo de simple declaraţii, a doamnei Weber împotriva site-ului PVV), să ieşiţi din tăcerea suspectă la adresa premierului olandez care girează, prin lipsa totală de reacţie, acţiunile PVV şi să vă folosiţi influenţa în cadrul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor în Europa (ALDE) pentru a-l convinge pe acesta să folosească pârghiile administrative şi judiciare de care Olanda dispune, ca orice stat membru UE, pentru a închide acel site. Vă atenţionez, domnule Antonescu, că orice zi în care acel site funcţionează prin incriminarea concetăţenilor noştri pentru „vina” de a fi primit permis de muncă în Olanda poate duce la consecinţe greu de controlat, dacă vreun fanatic susţinător al PVV decide să-şi facă dreptate singur.
V-aş mai ruga să faceţi public modul în care înţelegeţi să abordaţi această problemă şi demersurile exacte, în eventualitatea în care veţi da, desigur, curs solicitării mele.

Sesizarea Comisiei pentru Egalitate de Tratament si Biroului Anti-discriminare din Regatul Olandei cu privire la site-ul PVV. Introducerea unei actiuni la instanta olandeza pentru inchiderea lui – Sebastian Bodu (PPE, PDL)

„Salut iniţiativa concretă a grupului parlamentar al Partidului Popular European de a propune şi susţine o rezoluţie de condamnare a Olandei, ţară cu un guvern captiv si santajat de catre PVV, un partid radical si xenofob, incapabila sa ia decizii in baza normelor europene stabilite de comun acord.

Consider că rezoluţia iniţiată de popularii europeni face parte dintr-o serie de măsuri pro-active ce trebuie luate pentru ca demersuri sau poziţii intransigente şi iraţionale de tipul celor promovate de Guvernul de la Haga să nu mai fie posibile în Uniunea Europeană. Deplang insa faptul ca premierul olandez refuza sa vina in fata Parlamentului European pentru a da explicatii, refuz tratat cu maxima ingaduinta de liberalii si socialistii europeni.

Văzută odată ca o ţară democratică, tolerantă şi un bun jucător de echipă, Olanda a ajuns cea mai radicală voce a Europei, sub presiunea acestui partid extremist care controlează Guvernul şi îi oferă sustinere în Parlament. Olanda blochează discreţionar şi abuziv accesul României în Schengen, in contradictie cu regulile stabilite pentru un astfel de acces si in pofida avizelor pozitve venite de la toate institutiile europene insarcinate cu evaluarea pregatirii Romaniei. Mai mult, Guvernul olandez a ajuns ca, in mod iresponsabil, sa tolereze existenta unui site al acestui partid care incita la ura si razbunare pe baza de cetatenie. Rezoluţia de condamnare a Olandei urmează să fie votată săptămâna viitoare în plenul Parlamentului European.

Am avut de curand iniţiativa unui boicot la adresa produselor olandeze, alături de un coleg polonez. Acţiunile mele nu se opresc insa aici. Voi depune o sesizare la Comisia pentru Egalitate de Tratament si la Biroul Anti-Discriminare din Olanda (instituţiile care sanctioneaza actele de discriminare) pentru a cere sancţionarea administrativă a site-ului PVV care îi îndeamnă pe cetăţenii olandezi să îşi verse nemultumirile subiective împotriva est-europenilor, prin sesizari anonime. Acest site extremist care promovează intoleranţa si xenofobia, caracterizat in Parlamentul European ca de natura fascista, trebuie să dispara de urgenţă! In acest scop voi introduce o acţiune în instanţa olandeză pentru închiderea lui. Nu accept argumentul colegilor olandezi ca libertatea de expresie, inclusiv pe Internet, este mai importanta decat discriminarea si instigarea la ura. Libertatea de expresie trebuie sa se desfasoare in limitele legii iar legi care interzic discriminarea si incitatea la ura xenofoba exista cu siguranta si in Olanda, ca in orice alt stat membru UE.

Consider că numai având iniţiative concrete, dincolo de vorbe, putem combate atitudini de genul celor promovate de către PVV, un partid mic ca pondere dar de care depinde liniştea premierului olandez. Pentru demararea acestei acţiuni în instanţă sunt deschis oricărui ajutor din partea cunoscătorilor sistemului juridic si legislativ olandez, astfel încât demersul să fie unul de succes.

Consider că doar a-ti exprima doar opinia – chiar si pe un ton energic – despre ce se intampla in Olanda nu este suficient, raportat la gravitatea situatiei. Acel site trebuie oprit cat mai repede, inainte ca o tragedie provocata de vreun sustinator fanatic al PVV sa se produca. Atata vreme cat Olanda este un stat democratic, european, legile acestui stat trebuie sa fie folosite impotriva actiunilor PVV. „


Martie 2012
L M M M V S D
« Feb   Apr »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Blog Stats

  • 111,448 hits