Arhivă pentru Noiembrie 2010

„De ce era Mararu interlop? Pentru ca dadea bani la oameni si le lua camata? Sunt procurori care dau bani…”

Afirmatia Inspectorului-Sef al IJP Neamt si candoarea ori naturaletea cu care o spune demonstreaza ca suntem o tara defecta, cu un sistem bolnav. Adica omu` chiar era sincer, ce mare lucru sa dai bani cu camata, desi fapta e incriminata ca si e infractiune de vreo suta de ani incoace! Ca doar toata o lumea face, chiar si procurorii… Asadar mai putin conteaza legea ci conteaza cam cum percet sefii politiei si parchetului gradul de pericol. A da bani cu camata nu e o fapta anti-sociala foarte periculoasa. Sa furi o gaaina, da. Iei trei ani de parnaie ca popa.

Si unde mai pui ca, amenintat cu demiterea, seful IJP Neamt raliaza in jurul sau zeci de angajati care se revolta impotriva masurii propuse. Asta arata ca seful IJP e perceput totusi ca un tip corect (are si un credit de 120.000 EUR…), ceea ce conduce la o singura concluzie: daca seful IJP e corect tolerand camata, cum or fi ceilalti politisti si procurori, care tolereaza altele si altele? Unde se opreste toleranta? Ca de inceput, intoleranta incepe cu furtul gainii, apoi se intrerupe pe la camata si reincepe…cine stie unde. Daca mai reincepe…

Anunțuri

Acceptarea României în Schengen nu poate fi conditionată in vreun fel de reforma în justiţie sau de situatia ţiganilor

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-7614/2010

adresată Comisiei

Articolul 117 din Regulamentul de procedură

Sebastian Valentin Bodu (PPE)

Subiect:       Situaţia actuală creată de ţigani în Franţa şi aderarea României la spaţiul Schengen

În contextul situaţiei actuale create de ţiganii români în Franţa, urmată de reacţia autorităţilor franceze, solicităm Comisiei să ne comunice dacă :

1.    există o legătură juridică între această situaţie şi Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) aplicabil României;

2.    există o legătură juridică între MCV şi aderarea României la spaţiul Schengen;

3.    există o legătură juridică între situaţia descrisă în preambul şi aderarea României la spaţiul Schengen.

 

E-7614/10RO

Răspuns oferit de doamna Reding

în numele Comisiei

(11.11.2010)

 

1. Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru România stabilit prin Decizia 928/2006 a Comisiei[1] a fost instituit pentru a monitoriza progresul realizat în domenii specifice, precum reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Nu există nicio legătură juridică între MCV şi tratamentul pe care statele membre îl acordă cetăţenilor români de origine romă.

 

2. Comisia doreşte să sublinieze încă o dată faptul că decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen nu este legată de Mecanismul de cooperare şi verificare.

 

3. Evaluarea acquis-ului Schengen, efectuată în contextul eliminării controalelor la frontierele interne, include controlul frontierelor terestre, maritime sau aeriene (aeroporturi), eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi protecţia datelor. Evaluarea acestor elemente se desfăşoară în prezent sub responsabilitatea Consiliului, care va decide în unanimitate cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne. Comisia sprijină eliminarea controalelor la frontierele interne cu România (şi Bulgaria), cu condiţia ca toate cerinţele prealabile să fie îndeplinite.


[1] Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, JO L 354, 14.12.2006.

Nicolae Banicioiu: „Relatiile mele s-au bazat pe sentimente”

„Nu am dat bani unor persoane de sex feminin pentru a intretine contacte sexuale. Am avut mai multe relatii de-a lungul timpului, dar ele s-au bazat intotdeauna pe afectiune si sentimente”.

Ba, fii macar o data barbat si zi ceva de genul „Da, am fost si eu, ca baietii, de cateva ori”!

Cu siguranta ca, la intrebarea daca prostitutia ar trebui legalizata, raspunsul lui Banicioiu ar fi, invariabil, nu. Inclusiv acum, prins fiind cu chilotii in vine. Ca doar e crestin, ortodox, bigot, socialist, democrat, tanar indragostit si pe cale sa se casatoreasca plus, bineinteles, un romantic incurabil, dornic de a-si exprima „afectiunea si sentimentele” cu fiecare ocazie. Doar ca se mai gaseste cate o parasuta sa-l refuze chiar si cand e tocmita sa…zambeasca.

Reforma educatiei

Daca ceva mergea bine inainte de 1990, ei bine, asta era educatia. Aveam un sistem performant, fapt demonstrat nu numai prin olimpiadele castigate de elevii romani, ci si prin faptul ca investitorii straini isi bazau decizia de a veni in Romania pe forta de munca ieftina si, mai ales, calificata de pe aceasta piata. Dar asa suntem noi, romanii, vrem neaparat sa reformam. Care cum vine ministru vrea sa reformeze sistemul. Nu imi aduc aminte de nici un ministru al invatamantului/educatiei care sa nu-si fi legat numele de o lege de „reforma” a domeniului. Aruncatul la gunoi cu ce a facut celalalt dinainte si aducearea de „modificari esentiale, salvatoare” a devenit ceva banal. Asadar nu stiu cat de mult am reformat economia (teoretic, ca si membri UE, avem o economie de piata functionala) insa am „reformat” cu siguranta educatia. Din temelii…

Si asa am ajuns sa avem un sistem de educatie care produce din ce in ce mai multe nulitati cu diploma universitara, elevi semianalfabeti, profesori prinsi copiind la examenele de titularizare (cati oare nu sunt prinsi?). Mai mult, am ajuns sa ne pierdem avantajul competitiv, ca si tara, de a avea o forta de munca ieftina si calificata. Calificarea s-a dus dracu’ si, culmea, toata lumea vrea 1000 euro/luna ca salariu de plecare ca doar a terminat o facultate, nu? Cum a terminat-o, nu mai conteaza. In mod ironic, costurile per elev/student au crescut exponential si, din nefericire, invers proportional cu calitatea absolventilor.

Preşedintele Senatului confundă senin termenii de azilant şi refugiat. Ha, ha. Nastase ce zice?

Europarlamentarul Sebastian Bodu îi atrage atenţia preşedintelui Senatului Mircea Geoană că face o confuzie caraghioasă între termenii de “azilant” şi “refugiat”, lucru care demonstrează că a mers în vizita oficială din Canada complet nepregătit în a susţine cauza ridicării vizelor impuse cetăţenilor români, ca urmare a lipsei de interes. Aceasta intrucat ridicarea vizelor pentru noi nu are nici o legatura cu refugiatii, cum sunt Srilankezi, care ajung in Canada cu containerul, ci cu azilantii, in speta cu tiganii cehi care, odata ajunsi in Canada cu vize turistice, solicitau acordarea de azil. Si cum Romania, Bulgaria si Cehia au toate o comunitate tiganeasca reprezentativa, regimul vizelor a fost reinstaurat pentru cehi si mentinut pentru romani si bulgari.

Preşedintele Senatului Mircea Geoană a emis, duminică, un comunicat de presă ca urmare a scrisorii deschise ce i-a fost adresată de către Sebastian Bodu în care i se solicita să comunice agenda cu care a plecat în vizita oficială din Canada, în condiţiile în care, într-o discuţie privata in Ottawa, afirmase că „subiectul vizelor este unul sensibil şi nu trebuie abordat”. În comunicatul Senatului se precizează că, în urma unei întâlniri cu ministrul canadian al apărării, Mircea Geoană a punctat faptul că „unul din principalele obstacole ale înlăturării regimului de vize, problema refugiaţilor, este în curs de rezolvare”.

„Bănuiesc că domnul Geoană se referă la faptul că autoritatile canadiene au în dezbatere, încă din primăvara acestui an, o legislaţie nouă privind azilanţii menită să scurteze serios procedura in cazul cetatenilor europeni, inclusiv cei apartinand unei minoritati etnice. Cred ca nu trebuie sa fii fost ministru de externe, precum dl. Geoana ca sa stii ca nu exista refugiati români, bulgari si cehi. Pentru o clarificare a deosebrii dintre termenii de azilant si refugiat ei, îi recomand d-lui Geoana sa citeasca din cursul de Drept international public al colegul său de partid, Adrian Năstase.

Sebastian Bodu s-a aflat într-o vizită în Canada în aceeaşi perioadă cu Mircea Geoană, ca membru al Delegaţiei Interparlamentare Mixte UE – Canada. Într-o scrisoare deschisă adresată, duminică, preşedintelui Senatului, Sebastian Bodu spune că România, împreună cu celelate două state membre UE care încă au impus un regim de vize din partea statului canadian – Bulgaria şi Cehia – au puterea, prin cei 70 de europarlamentari ai lor, să blocheze, în Parlamentul European, tratatul de liber schimb între Canada şi UE care ar urma să intre anul acesta în dezbaterea legislativului de la Bruxelles. „Am transmis clar oficialilor canadieni şi oamenilor de afaceri că libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalului în absenţa liberei circulaţii a persoanelor este inacceptabilă”, se spune în scrisoarea deschisă.

S-a dus Geoana si el prin Canada. La pimbare

Stimate domnule preşedinte al Senatului României,

 

Vă adresez această scrisoare ca urmare a faptului ca, in saptamana care acum se incheie, ne-am aflat amândoi în acelaşi timp in Canada, reprezentând, ce este drept, instituţii diferite: eu, Parlamentul European iar Dvs. Senatul României.

 

Am mers în Canada ca europarlamentar, membru al Delegatiei Interparlamentare Mixte UE – Canada, si încă de la plecare, pe lângă o serie de chestiuni de interes european care mă preocupă, în virtutea funcţiei mele, mandatul cu care am pornit la drum a avut şi o puternică componentă naţională: problema vizelor impuse de către statul canadian cetăţenilor români, în ciuda faptului că suntem membri UE de aproape 4 ani. Eforturile mele în această direcţie sunt destul de vechi şi existenţa acestui regim injust a reprezentat motivul pentru care am ales să fac parte din această delegaţie interparlamentară permanentă şi nu din alta. Poate cel mai cunoscut dintre acestea a fost amendarea rezoluţiei Parlamentului European de aprobare a mandatului de negociere al unui tratat de liber schimb între UE şi Canada (Comprehensive Economic and Trade Agreement), prin introducerea pe ordinea de zi a negocierilor a chestiunii obţinerii de către România, alături de Bulgaria şi Cehia, a regimului de scutire de viză (Visa Waiver). Au urmat şi altele demersuri făcute cu acelaşi scop, întâi cu ocazia primirii vizitei la Bruxelles a două delegaţii formate din membri ai legislativului federal canadian (membri ai aceleiaşi Delegaţii Interparlamentare Canada-UE) împreună cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Canadiene şi ulterior, cu ocazia întâlnirii, la reşedinţa ambasadorului canadian la Bucureşti, a Ministrului pentru Comerţ Exterior din guvernul federal al Canadei. Cele mai pertinente semnale, la acel moment, le-am primit de la dl. ministru Peter Van Loan, care mi-a comunicat că guvernul federal canadian tocmai propusese o nouă legislaţie privind azilul, cunoscut fiind faptul că ridicarea vizelor este văzută de canadieni ca o factor de creştere a cererilor abuzive de azil politic venite din partea unor cetăţeni europeni (imediat după ridicarea vizelor pentru ţările care au accesat UE în penultimul val, Canada s-a confruntat cu un noian de astfel de cereri din partea a mii de ţigani cehi).

 

Mesajul meu, transmis dintotdeauna şi reluat, într-o formă actualizată, cu ocazia recentei deplasări în Canada a delegaţiei interparlamentare al carui membru sunt, a fost acela că, în loc de a pune bariere în calea liberei circulaţii a peste 40 de milioane de cetăţeni europeni din România, Bulgaria şi Cehia, ar fi mult mai corect pentru toată lumea ca noua reglementare pentru azil, aflată încă în curs de aprobare în Parlamentul Canadian, să conţină prevederi foarte stricte şi proceduri ultra-rapide de soluţionare a cererilor de azil formulate de către cetăţeni ai unui Stat Membru UE, inclusiv cei aparţinând unor minorităţi naţionale precum ţiganii. Este de-a dreptul absurd ca o astfel de cerere să fie soluţionată în căţiva ani, timp în care solicitantul să stea pe teritoriul Canadei pe cheltuiala contribuabililor canadieni, în condiţiile în care orice cetăţean european care se consideră victimă a unei discriminări poate obţine recunoaşterea drepturilor sale apelând la instituţiile şi instanţele naţionale, apoi la cele europene şi supra-europene, fără a neglija nici ONG-urile. Altfel spus, înţeleg nevoia canadienilor de a se proteja însă nu inţeleg ideea de a se izola ridicând bariere generale în calea liberei circulaţii a tuturor cetăţenilor unui stat.

 

În plus faţă de aceste argumente tehnice, mesajul transmis de această dată autorităţilor şi oamenilor de afaceri canadieni, care consideră că un viitor tratat de liber schimb între Canada şi UE este absolut necesar a fost acela că, dacă până la momentul ajungerii spre ratificare, în Parlamentul European, a tratatului negociat cu partea canadiană, guvernul federal nu rezolvă problema vizelor pentru cetăţenii ultimelor trei State Membre, cei peste 70 de europarlamentari din România, Bulgaria şi Cehia pot împreună forma uşor o minoritate de blocaj a ratificării tratatului (numarul minim necesar fiind de 40), fără ca nimeni să poată spune că, acţionând în acest fel, nu o fac in interesul cetăţenilor pe care îi reprezintă şi, mai mult, a celor care i-au ales. Evident că nimeni nu îşi doreşte asta însă este inaceptabil să vorbim în tratat de libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalului, în absenţa liberei circulaţii a persoanelor care produc parte din aceste bunuri, servicii şi capitaluri. Votul dat în anul acesta în Parlamentul European pe problema transferului de date cu caracter personal între UE şi Statele Unite (în cadrul acordului SWIFT) a arătat (şi) Canadei că, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, rolul Parlamentului European nu trebuie să fie subestimat.

 

De ce vă spun, dle preşedinte al Senatului, toate aceste lucruri? Pentru că, se pare, problema vizelor nu se află în atenţia Dvs. Îmi bazez această afirmaţie pe faptul că, întrebat fiind dacă veţi ridica această problemă cu ocazia vizitei aflate in desfăşurare de către delegaţia Senatului pe care o conduceaţi, aţi raspuns că „acest subiect este unul sensibil şi nu trebuie abordat”. La acel moment se aflau de faţă şi ceilalţi membri ai delegaţiei Senatului României, precum şi secretara Dvs.

 

În aceste condiţii, dle preşedinte al Senatului României, îmi permit să vă întreb, în mod public, care a fost agenda concreta a vizitei în Canada şi nu cea declarată la plecare? Altfel spus, ce mijloace de negociere sau de presiune aţi adus în discuţia purtată cu preşedintele şi cu membrii Senatului Canadian ori cu alţi factori de decizie sau de lobby cu care v-aţi întâlnit – dacă v-aţi întâlnit, pentru a soluţiona problema vizelor? Pentru că, din câte îmi dau eu seama, interesul Dvs. pentru ridicarea vizelor canadiene pentru români este pe atât de mare pe cat este interesul subsemnatului pentru ridicarea vizelor României/UE pentru congolezi. Acestea fiind spuse, concluzionez că singura deosebire între Dvs. personal şi dl. senator Emilian Frâncu de la PNL este doar aceea ca Dvs. nu v-aţi numarat banii de transport şi de diurnă în faţa camerelor video.

 

Europarlamentarii la raport

Institutul Qvorum a publicat al doilea raport al sau cu privire la activitatea anuala a europarlamentarilor romani.

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2010-11-1-7994536-0-raportul-europarlamentarii-raport.pdf

Iarasi, cica suntem varza. Ma uit atent la raport si vad ca stam bine la capitolul rapoarte, acestea fiind considerate ca si cele mai importante. Vad ca la prezenta avem cam 85%, care nu este una rea in nici uncaz. E mai putin, intr-adevar, decat 99%. Enervant este ca evaluatorii nostri practica in continuare diletantismul si devalmasia in analizarea activitatii noastre. O sa dau cateva exemple, mai ales in ceea ce ma priveste, ca stiu mai bine situatia 🙂

De exemplu, prezenta mea in plen este indicata ca fiind aprox. 85%. Ei bine, prezenta mea in plen este de 100%, asa cum am demonstrat cu documente oficiale emise de parlament, insa acest lucru nu a contat. Asta pentru ca documentele respective atestau prezenta mea la vot in plen (adica in zilele de marti, miercuri si joi) or luni seara este de asemenea zi de plen iar eu nu am fost prezent. Pai ce basca mea sa fac in plen daca nu este vot? Sa casc ochii pe pereti sau sa ascult interventiile cu durata de 1 min pe toate temele posibile pe lumea asta, luate copy-paste de pe Internet (pe care insasi raportul cu pricina le considera ca fiind apa de ploaie)? Sau sa fiu prezent la dezbaterile si voturile din comisia mea (Comisia Juridica), ale carei lucari se desfasoara…tot luni seara? Se pare ca singura modalitate de a rezolva (pentru la anul, desigur) aceasta problema, desi e intr-adevar mult mai important sa fiu prezent la mine in comisie, este sa trec totusi si pe la plen ca sa semnez de prezenta…Asta in loc sa faca o mentiune in raport, la capitolul prezenta in plen, din care sa reiasa ca Bodu a fost lunea la munca, doar ca a fost la lucrarile comisiei unde este vicepresedinte. Am inteles insa ca…nu exista o astfel de rubrica de mentiuni in formatul raportului. Tare! Adica in loc sa faca o rubrica (de parca ar fi trebuit sa modifice vreun program informatic cu costuri de milioane de euro) mai bine sa lase de inteles ca Bodu le cam chiuleste.

Apoi, inainte de a ne numara rapoartele, legislative sau nelegislative, avizele si opiniile (astea doua din urma vad ca le trateaza impreuna, desi nu sunt si ele de doua feluri: legislative si nelegislative: in primul caz se fac amendamente pe raportul comisiei fond si in al doilea se fac doar recomandari), ar trebui sa vada cum sta treaba in fiecare comisie. De exemplu, comisia mea (Comisia Juridica, JURI) este o comisie pe orizontala, care da mai mult avize si opinii altor comisii, precum Comisia Economica (ECON) sau cea de Piata Interna si Protectie a Consumatorului (IMCO). Foarte putine rapoarte sunt de fond. Asadar, daca nu prea sunt rapoarte de fond, de unde naiba sa iau eu unul? Evident ca nu pot lua decat ce se distribuie, si asta cu interventii (citeste persuasiune), din cauza ca rapoartele ca, de altfel si avizele si opiniile, sunt foarte putine, cam 6-7 la 3 luni. Iar astea se impart intre cei 22 de membri ai comisiei… Dar sunt foarte consistente si, daca cineva s-ar si pricepe cand analizeaza, ar vedea ca sunt si importante. In concluzie, evaluarea trebuia sa fie facuta intre membrii aceleiasi comisii, pt ca altfel comparam mere cu pere (in comisia LIBE, de exemplu, vin rapoarte pe banda rulanta; mai toate sunt insa nelegislative, spre deosebire de JURI unde aproape toate sunt legislative).

In al treilea rand, cine spune ca a fi raportor de fond e mai important decat a fi raportor de aviz? Sau ca raportorul principal e mai important decat raportorul din umbra? E o prostie! Importanta este ponderea grupului tau politic in parlament si abilitatea de a negocia cu ceilalti raportori desemnati de fiecare grup politic pe acelasi raport. Eu, de exemplu, am fost in primavara raportor din umbra de aviz pe raportul legislativ privind modificarea Directivei 112 privind TVA. Si, in aceasta calitate, eu am depus si mi-am introdus propriul amendament pe lista de vot a PPE (raportorii fiind cei care intocmesc lista de vot pentru propriul grup politic). Raportorul principal in cazul in speta la mine in comisie, pentru avizul respectiv era o nemtoaica de la ALDE (Liberali) si s-a opus amendamentului meu, adica a cerut vot negativ. Eu insa am negociat cu S&D (socialistii) si am obtinut votul lor pozitiv. Asadar PPE +S&D inseamna mai mult de 55% din voturi si mult mai mult decat ALDE (7%) si, deci, amendamentul a trecut, in pofida opozitiei raportorului principal. Mai departe, fiind aviz si nu opinie, a fost preluat si de comisia responsabila pe fond (ECON) si uite asa a ajuns lege in Buletinul Oficial al UE. Bineinteles ca raportul Qvorum nu mentioneaza acest lucru printre realizarile „memorabile” ale romanilor. Intr-adevar, sunt mai importante amaratele alea de rapoarte NELEGISLATIVE enumerate acolo decat, de exemplu, garantarea depozitelor populatiei in sistemul bancar (LEGISLATIV). Sau, ca sa imi duc ideea pana la capat (desi aici ma refer la raportul de evaluare de anul trecut), POSIBILITATEA IMM-urilor DE A PLATI TVA-ul LA INCASAREA FACTURII SI NU LA EMITEREA EI, conform formei modificate a Directivei 112 (LEGISLATIV).

Si, ultimul dar nu cel din urma, Comisia Juridica (JURI) este si comisie de interpretare a legislatiei comunitare, in care calitate formuleaza puncte de vedere catre presedintele parlamentului astfel incat acesta sa stie daca o actiune sau alta a Parlamentului in raport cu Comisia Europeana sau cu Consiliul este legala sau nu. Adica facem un fel de consultantie juridica a presedintiei. Pe langa asta, suntem si comisie de ridicare a imunitatii parlamentare. Desigur ca astea sunt atat de nesemnificative incat nu se mai oboseste nimeni sa le evalueze pentru ca, normal, nu exista o raspundere individuala ci una colectiva a Comisiei Juridice si poate ca Bodu, desi e vicepresedinte, mai bine sa chiuleasca decat sa isi aduca aportul, in calitate de fost avocat, la un punct de vedere dat unui presedinte care se bazeaza pe acel punct de vedere.


Noiembrie 2010
L M M M V S D
« Oct   Dec »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Blog Stats

  • 111,077 hits