Din ciclul: Cam nasoala treaba…

Dupa o perioada de cam relativ, pietele financiare au redevenit turbulente. Cauza principala o reprezinta semnalele politice contradictorii care vin in special din zona Germaniei corelata cu situatia fundamentala precara a citorva tari din zona euro, in special a Greciei care se afla de facto in faliment.

Situatia politica germana este relativ fragila in conditiile in care partenerul junior de guvernare (Partidul Liberal) ameninta cancelarul german cu parasirea coalitiei daca accepta cresterea participatiei Germaniei la EFSF (Fondul European de Stabilitate Financiara). Aceasta cerere cu accente puternice populiste este legata de incapacitatea acestui partid de a se acomoda cu responsabilitatile guvernarii si mai ales de a isi defini o orientare liberala intr-o lume aflata intr-o faza de stabilizare post-criza (dar si imposibilitatea de isi tine promisiunile de a diminua taxele, de a retrage trupele germane din Afganistan si implicit riscul de a disparea definitiv dupa scena politica la urmatoarele alegeri). In consecinta Germania nu intentioneaza sa creasca aceasta participatie peste nivelul de 440 de miliarde de euro deja agreat, cerind in schimb masuri de austeritate bugetara si o politica salariala restrictiva (mai specific scaderi nominale ale salariilor substantiale de peste 20-30%) in tarile afectate de criza. Aceste masuri insa cel mai probabil vor conduce la o intensificare a recesiunii in aceste tari, la o contractie suplimentara economica, venituri bugetare mai mici si un cerc vicios de deficite bugetare ridicate, o datorie publica in crestere si nevoi de finantare si refinantare din ce in ce mai sporite.

Grecia are printre cele mai ridicate probleme in conditiile in care exista o cultura inradacinata a neplatii taxelor, iar masurile recente de crestere a accizelor si taxei pe valoarea adaugata au condus la scaderea veniturilor bugetare (ajustarea bugetara facindu-se preponderent pe partea de cheltuieli). Chiar si in conditiile in care Grecia implementeaza masurile deja agreate, nivelul datoriei publice urmeaza sa se stabilizeze la aproximativ 155-160% din PIB in 2013-2014, total nesustenabil din punct de vedere economic, necesitind o finantare suplimentara pe termen lung a acestei tari din fondul de stabilitate. Acest scenariu este facut in conditiile in care clasa politica greaca este capabila sa sustina masuri de austeritate pe o perioada indelungata de timp (ceea ce este foarte putin probabil intr-o societate democratica). Chiar si presupunind un proces de privatizare de anvergura in Grecia (clasa politica opunindu-se la ora actuala), datoria publica nu va putea sa scada sub 120-125 la suta (presupunind ca se va obtine 30-35% din PIB din privatizare, ceea ce este putin probabil in conditiile in care preturile activelor grecesti sint scazute iar tara este confruntata cu incertitudine ridicata pe termen mediu si lung).

Pe de alta parte, echilibrul politic este fragil si in cazul unora dintre tarile periferice complicind  luarea unor decizii de implementare a unor masuri de austeritate si intrarea intr-un program de finantare. Portugalia are un guvern minoritar in conditiile in care principalul partid de opozitie (Partidul Socialist) nu are nici un interes sa intre la guvernare si nu provoaca caderea guvernului in Parlament (mai sint trei ani pina la urmatorele alegeri, si nu vor sa isi asume masuri de austeritate dure de partea guvernului). Sperantele acestei tari de a putea sa depaseasca aceasta perioada critica fara a intra intr-un program de finantare multilaterala (FMI, CE etc) au fost spulberizate recent prin decizia agentiei de rating Moodys de a retrograda ratingul Greciei la nivelul junk (fiind pe acelasi palier cu Egiptul si Angola). In consecinta decizia Portugaliei de a intra intr-un program de finantare multilaterala este iminenta. In decizia de retrogradare a Greciei un rol important l-au avut nu numai fundamentele economice slabe ale Greciei dar si ezitarile Germaniei (provocate de constringerile politice interne dar si de perceptia negativa a populatiei cu privire a nota de plata in crestere rezultata din criza) in a suplimenta Fondul de European de Stabilitate Financiara. Din contra, Germania a venit in contrapartida cu un Pact de Competitivitate care a  creat confuzie suplimentara in conditile in care se suprapune cu cadrul reformelor deja agreate (Semestru European, strategia EU 2020 si pachetul de guvernanta corporativa in ansamblu). Drept reactie, Presedintele Bancii Centrale Europene a anuntat ca intentioneaza cresterea ratelor dobinzilor incepind cu sfirsitul acestei primaveri (ceea ce reprezinta o surpriza majora pentru piata care se astepta la o inasprire a politicii monetare catre sfirsitul anului), principala ratiune a acestei miscari fiind ritmul lent de atingere a unui consens necesar adoptarii pachetului de guvernanta corporativa la nivelul UE. Cresterea ratelor dobinzilor va avea un efect negativ asupra perspectivei de reluare a cresterii economice in zona euro si va complica suplimentar managementul politicilor macroeconomice.

 

Nivelul datoriei publice (% din PIB)

 

 

2009 2008 2007 2006 2005 2004
EU 27 74.0 61.8 58.8 61.5 62.8 62.2
Belgium 96.2 89.6 84.2 88.1 92.1 94.2
Ireland 65.5 44.3 25.0 24.8 27.4 29.7
Greece 126.8 110.3 105.0 106.1 100.0 98.6
Spain 53.2 39.8 36.1 39.6 43.0 46.2
France 78.1 67.5 63.8 63.7 66.4 64.9
Italy 116.0 106.3 103.6 106.6 105.9 103.9
Portugal 76.1 65.3 62.7 63.9 62.8 57.6

Sursa: Eurostat

Daca insa guvernul german nu accepta sa suplimenteze Fondul European de Stabilitate Financiara, trebuie sa accepte restructurarea datoriilor bancilor proprii la guvernele mai sus amintite, ceea ce implica recunoasterea unor pierderi masive in bilanturi, retrogradarea acestora de catre agentiile de rating, costuri de finantare si refinantare sporite si implicit o dinamica mai lenta a reluarii procesului de creditare catre economiile reale ale tarilor afectate. In plus, o astfel de alternativa se poate dovedi riscanta in conditiile in care poate avea un efect contagios, si conduce la deprecierea cursului euro, presiuni inflationiste si efecte mai ample pe orizontala si in tarile care nu sint direct implicate. Asa cum se observa in graficele de mai jos, numai sectorul bancar german are o expunere de cumulata de 181 de miliarde de euro fata de Grecia, Irlanda si Portugalia (31 de miliarde de euro la guvernul grecesc, 119 miliarde de euro fata de guvernul irlandez si 31 de miliarde fata de guvernul portughez). In consecinta, daca nu accepta capitalizarea Fondului European de Stabilitate Financiara, guvernul german o sa fie fortat de realitatea economica sa capitalizeze bancile proprii. Problema este ca pentru moment, din ratiuni politice nici una din variante nu este acceptata (pe de o parte trebuie finantate tarile periferice care si-au permis un trai mai bun in ciuda realitatilor economice diferite, pe de alta parte publicul german care nu doreste sa dea un cec suplimentar bancilor dupa ce au fost sursa principala de declansare a crizei). Pe de alta parte, bancile la rindul lor speculeaza guvernele tarilor din zona euro in conditiile in care au economii si finante publice fragile si cer rate de randament ridicate in ciuda garantiei de ultima instanta data de guvernul german.

Criza este complicata si nu va avea o solutionare rapida in conditiile interdependentei economiilor si slabiciunii relative a actorilor principali (atit a guvernelor cit si a sistemului bancar). Cu certitudine, bancile au un avantaj competitiv in relatia cu guvernele tarilor din zona euro (in conditiile in care in ambele situatii trebuie sa fie remunerate suplimentar de catre guverne si de asemenea nu au constringerile politice rezultate din procesul de alegeri avind o structura de guvernanta corporativa mai bine definita, deci un proces decizional mai coerent).

0 Responses to “Din ciclul: Cam nasoala treaba…”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Martie 2011
L M M M V S D
« Feb   Apr »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Blog Stats

  • 109,011 hits

%d blogeri au apreciat asta: