Noua generatie de intelectuali ai României

Dezbatere despre invatamantul din Romania

De DAN UNGUREANU

 

Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere. Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge,  Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo si Julieta (numita alternativ “roman“, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :

 

1. Pluralul lui viu nu e vi, ci vii.

verbul a lua nu se scrie i-au.

obijnuit e incorect.

Ii nu se scrie despartit, i-i.

sa de-a e incorect (corect e sa dea).

Nu se zice propiu, ci propriu.

 

2. them nu poate inlocui their.

Nu se poate spune them mother in loc de their mother.

intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) .

combinated nu exista in engleza.

to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).

writted e incorect in loc de wrote.

poetry nu e identic cu poem.

lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cantec.

roman nu exista in engleza, corect e novel.

disapointness nu exista, corect e disappointment.

beautifuly thing e incorect.

tryed e incorect.

gaves nu exista (give sau gave).

tooked place e incorect.

tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.

Romeo and Juliet nu e un roman.

Romeo and Juliet nu e un poem.

Shackspear nu se scrie astfel.

 

Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni. Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cand in oranduirea veche, bolsevica

si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie ? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tarziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete

diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata). Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori,

iar elevii lor sunt prost pregatiti, mai prost pregatiti decat precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decat la Universitate : la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt platiti dupa numarul de elevi. Studentii sunt mai prost pregatiti decat elevii de liceu.

Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, http://www.referate. ro.

 

O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamant axat pe competente. In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobandesc competente. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua ! Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa canti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii

intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta. O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti

identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel.

 

Universitatea zulusa

Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamantul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situl QS,  Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e pe locul 500, langa Universitatea din Szeged , (populatie 166 000 locuitori) universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh , Kazahstan si Sri Lanka . Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe

locul 323. Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, langa niste universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip). Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de ajuns din

urma universitatea zulusa din Durban , cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului) .

 

Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latina . Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine. (Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita. Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sunt secaturile molimei, si alta scufundarile in somn adanc“. (Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere. Cainta inseamna sa deplangi cele savarsite si sa nu savarsesti lucruri de deplins.

 

Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost data spre a pliage, dar nu inseamna ca plansul o si face eficienta“. (Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras. Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 : „Asadar, acest lucru il pui mai presus“ (Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aëre…“ – …ca transparenta la aer… Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafana in arama…“.

Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curand conducator de doctorate in limba si literatura latina. Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara , conduce doctorate in limba si literatura latina .

 

Invatamantul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati.Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma. Sunt un excelent prooroc. Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, cand insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.

 

Coda

Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sarbu si Art Nouveau. Citise imens.

 

Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batranel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950.

 

Cand universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia  absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma. Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim.

Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamantul romanesc intr-un haos. Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la

Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.

 

Fac inca patru profetii :

Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana. Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus. Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus. Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamantului roman, ca sa-l aiba la indemana.

14 Responses to “Noua generatie de intelectuali ai României”


  1. 1 Mihail Dumitru Ianuarie 26, 2011 la 5:08 PM

    Da, din pacate asta este crudul adevar. Nu putem nega faptul ca mai exista si elite, atat in scolile preuniversitare cat si in facultati si universitati. Insa elitele din licee sunt absorbite rapid de marile universitati din afara. Cei ce raman, si aici vorbesc de elitele din invatamantul preuniversitar se pierd usor in mediocritatea care-i inconjoara, si-i inglobeaza. Ceea ce ramane de facut invatamantului universitar este de a gasi modalitatea de a scoate iarasi la lumina din viitorii profesori acea sclipire care i-a deosebit de restul. Nu este usor, dar cred ca mai exista o speranta. Atata timp cat majoritatea universitatilor pun accent doar pe beneficiile materiale, beneficii aduse de diverse taxe de studii. Atata timp cat aceste universitati nu beneficiaza de un ajutor substantial din partea statului, care sa le faca sa se reorienteze catre calitate si nu catre cantitate, invatamantul romanesc va avea de suferit. Si ce ne mai mira? Asta este societatea in care traim, astea ne sunt prioritatile. Nu investim in educatie, nici educatia nu are sa ne dea nimic bun.

  2. 2 Ramona Ianuarie 26, 2011 la 8:14 PM

    Din pacate, exista din ce in ce mai multi studenti prost pregatiti. Tot din pacate, iar aici cred ca lucrurile sunt mai grave, exista din ce in ce mai putini oameni care stiu sa scrie corect romaneste.

    Tot din pacat insa, exista si profesori care ar putea sa faca ceva, dar se multumesc sa spuna „nu-i mai pot schimba eu la varsta asta”. Exista profesori care au tot felul de prejudecati. Din categoria aceasta face parte si profesorul mentionat in post. Nu poti afirma ca toti studentii sunt mai prost pregatiti decat elevii de liceu, la fel cum nu poti presupune ca toti profesorii care au iesit in ultimii ani de pe bancile facultatilor sunt prost pregatiti.

    Mai mult decat atat, competentele, in orice domeniu, sunt mai mult decat binevenite si chiar cerute in toate tarile dezvoltate, nu doar in Romania.

    Asa ca haideti sa ramane realisti si sa nu ne avantam in scenarii de genul „scoala naste tampiti”🙂

    • 3 Sebastian Bodu Ianuarie 27, 2011 la 8:19 AM

      @Ramona
      Din propria experienta didactica universitara de 15 ani pot sa spun ca nu am simtit decat o coborare accentuata a nivelului de pregatire al studentilor, de la un an la altul. Adica am ajuns sa am, din 120 de studenti, 3-4 cu care sa pot vorbi. Pe restul nu ii intereseaza. Vor doar sa fie lasati in pace, sa isi ia diploma si sa se duca in treaba lor.

  3. 4 Ana Stan Ianuarie 27, 2011 la 4:52 AM

    Buna ziua,

    Nu pot decat sa spun ca e … trist si adevarat. Imi puteti recomanda, va rog frumos, un domn profesor (sau o doamna profesoara) care face pregatire pentru TOEFL sau CAE?

    Ma intereseaza aceste doua certificari, insa nu am gasit nici un profesor deocamdata. Internetul e plin de site-uri cu anunturi privind „cunoscatori” ai lb. engleze dispusi sa ofere meditatii, insa nu am incredere sa apelez la studenti dezorientati.

    va multumesc anticipat.

  4. 5 Narcis Ianuarie 28, 2011 la 6:52 PM

    Invatamantul in Romania are o mare problema, subiectivismul calificativelor. Un elev de 9-10, de la o scoala, poate sa fie mai slab pregatit decat un elev de 6-7 de la alta scoala.80% trec cla sa pe copiat, sau suflat de la colegi. Latura cea mai grava a acestei stari de fapt este ca se creaza o anumita mentalitate, anume ca stii nu stii treci clasa, uite asa ajung absolventi de facultate care nu sunt in stare sa scrie o cerere, ce sa mai zic de un Curriculum Vitae.
    Pentru remedierea acestei stari de fapt si reducerea drastica a cheltuielilor cu invatamantul propun :
    1. pentru uniformizarea si totodata cresterea calitatii actului didactic (predarea cursurilor), sa fie selectat un colectiv didactic de calitate care sa elaboreze niste prezentari audio-video ce vor include imagini, filme, exemple practice, si vor cuprinde materia minima obligatorie prezentata la nivel de „stupid mind”, ca sa priceapa cat mai multi. Aceste prezentari sa nu dureze mai mult de 20 minute per lectie, pentru ca altfel ii ia somnul, totodata profesorul sa aiba timpul si posibilitatea sa prezinte si aspecte din materiale alternative, sa vrifice asimilarea cunostintelor si sa lamureasca eventuale neantelegeri.
    Asta implica dotarea scolilor cu videoproiectoare si a profesorilor cu cate un laptop.
    2. Anual sau semestrial, dupa caz sa fie testat nivelul de cunostinte acumulat prin aplicatii informatice securizate cu subiecte unice la nivel national si supraveghere video ( inclusiv supravegherea aupraveghetorilor ), asta implica dotarea scolilor cu cel putin o clasa, care sa fie amenajata cu monitoare touch screen si camere de supraveghere. datele prelevate inclusiv cele de supraveghere sa fie stocate electronic cel putin 10 ani.
    3. Admiterea la Licee si facultati sa se faca la fel prin aplicatii informatice securizate, cu subiect unic pe tara si cu supraveghere video.
    De asemenea Bacalaureatul si Examenul de licenta sa fie o treaba la fel de serioasa si nu o bataie de joc cum este acum ! Nu mai vorbim de Masterat si Doctorat…
    4. Sa se puna mai mult accent pe latura practica a invatamantului (de care sa o spunem cu sinceritate suntem total rupti in prezent ), au disparut din scoli si licee atelierele de broderie, tesatorie, lacatuserie, strungarie, sudura, ok sa zicem ca s-a terminat epoca industrializarii fortate si nu mai este nevoie de meseriile astea, dar nu punem nimic in loc .. ?? sa inteleg ca in urmatorii 50 de ani vom ajunge o tara de Juristi, Finantisti si Informaticieni ?! Hmm … poate ca da.
    Concluzie:
    Aplicarea acestor masuri dure dar necesare ii va tria la sange pe invatacei, in 3-4 ani numarul liceenilor se va injumatati, numarul studentilor se va reduce la un sfert, implicit se va reduce si numarul profesorilor, asa ca vom avea mai putini profesori dar mai competenti si cu salarii mai mari, diminuand semnificativ fondurile alocate pentru invatamant, dar nu in prima faza pentru ca va trebui sa facem dotarile enumerate mai sus.
    Asa sa ne ajute Dumnezeu !

  5. 6 Dora Februarie 1, 2011 la 11:11 AM

    Cam despre asta e vorba in toate ramurile din invatamint.
    E foarte, foarte trist. A inceput inca dinainte de ’89 cind invatatorilor si profesorilor din preuniversitar li se cerea sa nu lase repetenti fiindca daca ii lasa atunci sint ei de vina ca nu i-au invatat bine si uite s-a ajuns acum aici datorita finantarii invatamintului superior pe nr. de studenti. Traim intr-o societate a banului, pe buna dreptate, „ochiul dracului”.
    Lucrez in invatamintul universitar dar nu sint dintre cei ajunsi peste noapte mari profesori. Sint doar lector pentru ca nu am fost in stare sa fac „lego” din lucrarile straine si astfel sa public pe banda rulanta pina ajung la nr ne lucrari necesar sa avansez. Adevarata cercetare este greu de facut in universitatile din Romania. E mai mult un simulacru din care rezulta articole scrise peste noapte. (Evident ca daca vor citi cei in cauza aceste rinduri vor zice ca eu sint o frustrata care nu imi gasesc linistea!) Am lucrat 12 ani la doctorat, am scris de 4 ori teza, pina cind mi s-a parut ca poate fi facuta publica. Nu lipsesc de la ore si nici nu le dau drumul studentilor de la ore. Am tinut curs si cu un singur student, pentru ca mi s-a parut ca e dreptul lui sa audieze cursul chiar daca ceilalti nu m-au onorat cu prezenta. De colegii care vin sa pune pile, recunosc ca asta se intimpla extrem de rar, am scapat foarte simpu: le-am explicat care sint cerintele pentru nota 5, le-am pus in mina cursurile sau linkul spre cursurile mele, si le-am spus sa le explice ei loazelor in cauza materia mea daca de la mine nu au priceput-o. Uneori mai vin parinti disperati ca pruncii lor, acum studenti, sint in prag de exmatriculare si ca daca ar lua creditele la materia mea ar fi salvati. La inceput am stat de vorba cu fiecare si le-am explicat concret situatia (lipsa de la ore, teme nefacute etc) si le-am dat solutia: sa-l duca la Sinaia precum a facut mam’mare, mamita si tanti Mita cu Goe. Acum mi-a mai pierdut din rabdare si poate si din umor si nu mai stau de vorba cu parintii, le spun doar ca studentii sint majori si prin urmare au responsabilitatea faptelor lor.
    Totusi, eu nu ma dau batuta, inca sint optimista si imi fac sirguincios datoria, de dragul celor 15-20% dintre studenti care vor cu adevarat sa invete.

  6. 8 Tiberiu Februarie 3, 2011 la 5:18 PM

    Sad but true.

  7. 9 Bibliotecaru Februarie 6, 2011 la 4:05 PM

    PROMETHEUS

    by: George Gordon (Lord) Byron (1788-1824)

    TITAN! to whose immortal eyes
    The sufferings of mortality,
    Seen in their sad reality,
    Were not as things that gods despise;
    What was thy pity’s recompense?
    A silent suffering, and intense;
    The rock, the vulture, and the chain,
    All that the proud can feel of pain,
    The agony they do not show,
    The suffocating sense of woe,
    Which speaks but in its loneliness,
    And then is jealous lest the sky
    Should have a listener, nor will sigh
    Until its voice is echoless.

    Titan! to thee the strife was given
    Between the suffering and the will,
    Which torture where they cannot kill;
    And the inexorable Heaven,
    And the deaf tyranny of Fate,
    The ruling principle of Hate,
    Which for its pleasure doth create
    The things it may annihilate,
    Refus’d thee even the boon to die:
    The wretched gift Eternity
    Was thine–and thou hast borne it well.
    All that the Thunderer wrung from thee
    Was but the menace which flung back
    On him the torments of thy rack;
    The fate thou didst so well foresee,
    But would not to appease him tell;
    And in thy Silence was his Sentence,
    And in his Soul a vain repentance,
    And evil dread so ill dissembled,
    That in his hand the lightnings trembled.

    Thy Godlike crime was to be kind,
    To render with thy precepts less
    The sum of human wretchedness,
    And strengthen Man with his own mind;
    But baffled as thou wert from high,
    Still in thy patient energy,
    In the endurance, and repulse
    Of thine impenetrable Spirit,
    Which Earth and Heaven could not convulse,
    A mighty lesson we inherit:
    Thou art a symbol and a sign
    To Mortals of their fate and force;
    Like thee, Man is in part divine,
    A troubled stream from a pure source;
    And Man in portions can foresee
    His own funereal destiny;
    His wretchedness, and his resistance,
    And his sad unallied existence:
    To which his Spirit may oppose
    Itself–and equal to all woes,
    And a firm will, and a deep sense,
    Which even in torture can descry
    Its own concenter’d recompense,
    Triumphant where it dares defy,
    And making Death a Victory.

  8. 10 krossfire Martie 1, 2011 la 8:48 AM

    Ca sa existe o noua generatie de intelectuali, ar trebui sa existe una veche. Eu am probleme in a discerne cine ne sunt cu-adevarat ”precursorii”.

  9. 11 papura-voda Aprilie 13, 2011 la 3:23 AM

    Ha! Ca si societate, noi nu suntem in stare sa ne stergem ca lumea la cur(te) (ex: sa aruncam hartia la gunoi si nu pe jos, sa ne aplecam dupa ea si s-o punem la cos, etc.) si avem pretentii la o educatie universitara cel putin la nivelul celei din ’88. Ha! E ca si cum l-ai invata pe Ionel ca 1 + 2 = 3 fara a-l invata mai ‘nainte ca 1+1=2. Pe de alta parte, societatea asta nu mai e in stare sub nici o forma sa mai faca diferenta intre cultura si incultura (doar deschideti tv-ul, ziarul, etc. … si diferenta este „in”), asa ca ce pretentii aveti de la Gigel-invatacel ca el sa fac diferenta intre Salam si Dick(ens). Pe vremea lui Ceausescu ne tineam „fleanca” de frica regimului. Dupa „vremea lui Ceausescu” … dar ce vorbesc! vremea e aceeasi. Pustan fiind, cineva (cu halva) mi-a zis: „Mai voda, un popor e ca un om, pentru care guvernul e considerat creierul, ministerele sunt organele principale, iar restul oamenilor sunt celulele. Organele actioneaza asupra celulelor conform instructiunilor primite de la creier. In tara lu’ papura-voda, majoritatea celulelor sunt bolnave. De ce? pt ca organele principale actioneaza prost asupra lor. De ce? pt ca creierul le-a dat comenzi gresite. Cine e de vina? Creierul. Cum il poti schimba/corecta? Printr-o interventie mai mult sau mai putin chirurgicala care nu poate fi aplicata din interior (din corp, adica celulele nu prea mai pot face nimic) ci DOAR DIN EXTERIOR. Asa ca putem astepta noi mult si bine pe nenea „EXTERIOR” sa vina sa ne opereze.

    Best regards,
    King Papura

  10. 12 Houstonianul Aprilie 14, 2011 la 7:12 PM

    Marile universitati americane private percep taxe de scolarizare („tuition”) foarte mari, si totusi nu fac rabat de la calitatea pregatirii studentilor: cei cu note slabe dupa primul semestru sunt dati afara (fara rambursarea taxei) ca sa nu strice renumele universitatii. Deci nu banul este problema de fond.

    Problema este cererea (demand-ul). Pe orice piata, cererea satisface oferta, cererea modeleaza comportamentul ofertantilor. In Statele Unite, marile companii au nevoie de oameni foarte bine pregatiti, de aceea universitatile private (pe bani) au studenti cu rezultate exceptionale: firmele puternice sunt clientii lor.

    In Romania, numai o economie privata puternica va modela prin feedback sistemul de invatamant. Atata timp ca birocratia uriasa de stat creaza cea mai mare parte a „demand”-ul, „demand” de tipul: „tara te vrea prost”, invatamantul nu va produce altceva.


  1. 1 Invatamantul romanesc e la pamant « Ra3pop's Blog Trackback pe Ianuarie 26, 2011 la 4:29 PM
  2. 2 Comentariu la “Noua generatie de intelectuali ai României” « Transportul Feroviar – rol important in dinamica dezvoltarii economiei romanesti Trackback pe Ianuarie 26, 2011 la 5:28 PM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Ianuarie 2011
L M M M V S D
« Dec   Feb »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Blog Stats

  • 109,011 hits

%d blogeri au apreciat asta: