Colegiul 1 – intre rutina politica si politica fara experienta

Am primit zilele trecute un e-mail pe adresa oficiala de la nu-stiu-ce asociatie de romani din Italia prin care semnatarii se intrebau daca criteriul pe baza caruia poti fi desemnat de catre un partid politic pentru a candida la o functie de demnitar este acela de a avea un Laborghini, ca sunt multi romani in diaspora care nu au Lamborghini si, in opinia semnatarilor, nu vor fi niciodata candidati ai unui partid politic.

Anul trecut, in august, am fost in Chicago invitat fiind de Honorius Prigoana (alaturi de William Branza si Sergiu Voinescu) pentru a participa la sedinta de infiintare a organizatiei PDL din capitala statului Illinois. Am acceptat invitatia, mai ales ca s-a nimerit ca in acea perioada sa fiu in SUA pentru o discutie in Washington D.C. cu doi inalti reprezentanti ai Federal Reserve pe marginea unei resolutii depuse de mine in Parlamentul European.

Pot sa spun acum, fara sa ma doara degetele cand scriu, ca Honorius Prigoana va fi, daca va castiga colegiul in alegerile din 17 februarie, un deputat mai bun decat Radu Stroe. Si am sa enumar cateva motive pe care eu le consider pertinente.

Sa incepem cu campania electorala. S-a cam vazut ca Radu Stroe a avut ceva probleme in a-si structura o umbra de campanie negativa directa la adresa tanarului Prigoana. Si am inteles si de ce. Pentru ca adversarul liberalului este un alt fel de candidat. Honorius e tanar. Este scolit in America, la o universitate din top 3 in Illinois (deci cade argumentul ca au intervenit banii si relatiile d-lui Prigoana Sr.) si nu un Spiru Haret local. E intreprinzator, energic si foarte orientat, chiar m-a surprins cu niste idei interesante legate de modernizarea administratiei. Un necunoscator al limbajului politic de lemn. Are intr-adevar un tata celebru – pozitie si avantajoasa, dar si incomoda de multe ori – lucru care l-a motivat suficient pentru a demonstra ca poate sa stea singur pe picioare. Si a facut-o. A pus pe roate, singur, o organizatie a PDL care numara multe zeci de membri (vreo 50 am numarat eu la sedinta constitutiva) si s-a implicat activ in ultimele doua campanii electorale generale.

In cealalta parte avem asa: om politic get-beget. Si la vorba, si la port. Dupa doua mandate de parlamentar anonim a
pierdut alegerile (tot) in Maramures. Ramas „fara coledzi”, incearca acum sa culeaga ramasitele lasate de dezertorul Bogdan Olteanu, plecat printr-o numire politica la BNR pentru a se califica la locul de munca. Cred ca dupa isprava asta bucurestenii din Colegiul 1 vor ceva diferit. Asta ar fi alegerea fireasca.

Cred sincer ca dl Stroe este si va ramane acelasi deputat prafuit, mediocru, anost si inutil, pe cand Honorius Prigoana are toate ingredientele personale ca sa ajunga un deputat activ, cu initiative argumentate si in timp sa capete o experienta politica care sa-l ajute in a se sustine in partid fara vreun sprijin din familie.

Multi considera ca ar fi prea mare pentru el palaria de deputat. I-as intreba pe acestia daca ei cred cu adevarat in ce spun atunci cand propavaduiesc “reforma clasei politice” prin intinerirea ei. Parlamentului Romaniei ii trebuie o gura de aer proaspat. Si ceva imi spune ca Honorius Prigoana, bucurestean, stie mai bine ce este de facut intr-un colegiu din Capitala, spre deosebire de contracandidatul sau, cu doua mandate de deputat de Maramures in timpul carora nu s-a remarcat cu nimic (cu exceptia faptului ca si-a atras porecla de „linge blide” din cauza ca dadea pe acolo doar ca sa manance si sa bea), motiv pentru care a fost ales secretar general al partidului sau foarte liberal.

Nu locuiesc in Colegiul 1 si nu pot vota pentru colegul meu de partid insa eu personal vreau sa vad in PDL cat mai multi tineri precum Honorius Prigoana, adica articulati, educati, energici si care au mult mai multe idei decat cei mai trecuti prin viata (citeste „mai harsiti in materie de aranjamente facute pe la bufetul Parlamentului”).

Tineretea nu mi s-a parut niciodata un contra-argument valid, cel putin cand vine vorba de Honorius Prigoana. Si vorba aia, daca legea a considerat ca un om la 23 de ani este destul de matur pentru a ocupa un fotoliu de deputat, atunci trebuie sa plecam de la premisa ca opinia politica a unui alegator instruit se formeaza prin analizarea candidatilor in functie de alte calitati sau defecte, varsta nefiind printre acestea (ceea ce inseamna ca as putea vota cu mare placere si un candidat ajuns la o respectabila senioritate, daca ma convinge cu alte argumente decat acela ca varsta i-a adus doar intelepciune). Sau cel putin asta cred eu, care zic ca sunt mai pragmatic si iau in general decizii rationale si nu emotionale.

In mod cert, Honorius Prigoana a avut in acest caz un avantaj – insa nu cred ca hotarator – asa cum si alti candidati au fost avantajati de cercul politic in care activeza, acest lucru fiind normal orice tara cu regim parlamentar. Honorius Prigoana are insa un avantaj in plus: nu este infectat de obisnuintele politicianului asa-zis „cu experienta”, dispus la compromisuri cu orice pret. Fara a vrea sa fac un laudatio, cred ca Honorius Prigoana este o solutie cert mai buna pentru Colegiul in care candideaza decat Radu Stroe.

Despre selectie si alte probleme interne care sunt caracteristice oricarui partid din Romania si de aiurea voi reveni, dar nu trebuie sa judecam pripit, pe baza unor marote formate ca urmare a unui anumit tip de comportament manifestat de multi tineri cu nume cunoscute prin prisma parintilor. Dar, cu siguranta (si acum raspund acelei asociatii, care nu stiu daca exista in realitate sau a fost constituita pe hartie sau chiar virtual doar pentru a da niste mesaje in eter), Honorius Prigoana nu a fost desemnat candidat pentru ca are un Lamborghini sau pentru ca taica-su are niste afaceri prospere ci pentru argumentele pe care le-am expus mai sus. Poate ca, daca toti candidatii PDL ar fi avut Lamborghini, Ferrari, Porsche 911 etc. as fi zis ca e o pre-conditie a deputatiei, dar nu e. Eu nu am o astfel de masina si am fost numit si Presedinte ANAF, si candidat pentru Parlamentul European (de doua ori), si candidat la Primaria sectorului 5.

P.S. Marturisesc ca daca as fi avut o astfel de masina (si contul bancar proportional cu valoarea ei, altfel ar fi stat poate rezultatul acelor alegeri locale din 2008)🙂

0 Responses to “Colegiul 1 – intre rutina politica si politica fara experienta”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Ianuarie 2010
L M M M V S D
« Dec   Feb »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Blog Stats

  • 109,030 hits

%d blogeri au apreciat asta: