Astazi voiam sa postez pe blog o idee care sa duca la o eventuala dezbatere relaxanta, in contrast cu stresul pe care il presupune campania electorala in care sunt implicat (si nu o campanie oarecare, ci una in sectorul 5 al Bucurestiului). Cand colo, ce sa vezi, Cotidianul face o incursiune printre blogurile candidatilor la diverse functii. Zice jurnalul cu pricina, sub titlul „Tembelectorala, antireclama de campanie”, ca e la moda sa-ti faci blog pentru a castiga alegerile. Unde e tembelismul in a-ti face un blog e o concluzie pe care tanarul care semneaza articolul o desprinde fara a oferi si argumentele pe care se bazeaza, nici macar sub forma unui amarat de silogism.
Blogul meu este si va ramane, asa cum am spus de la bun inceput, un blog personal. N-am sloganuri de campanie, n-am fonturi portocalii subliminale, n-am poze cu ghetto-urile din Ferentari (pentru toate acestea am un site a carui adresa nu are link de pe acest blog, dupa cum se poate vedea).
Revenind la articolul cu pricina, poza pe care jurnalistul de la Cotidianul a gasit potrivit a o publica pentru a-si asezona articolul astfel incat sa rezulte concluzia din titlu este una in care eu sed la o masa si mananc o inghetata. Doar ca, surprinzator, titlul e in totala contradictie cu concluzia desprinsa din fotografie, respectiv aceea ca imi place inghetata (cui nu-i place?). Si atunci de ce tembelism, daca din poza rezulta doar ca imi place inghetata iar din text rezulta ca impartasesc „electoratului” cate ceva despre „viata, pasiunilor (sic!) si impresiile despre lume”? Pai, stimate june, asta e si ideea unui blog! Sa iti expui parerea pe marginea diferitelor subiecte care fac obiectul agendei publice ori se discuta prin cartierul in care tocmai ai fost ales lider de opinie sau astepti in opozitie. Ati descoperit roata, felicitari!
In aceeasi ordine de idei, imi aduc aminte ca, in decembrie 2006, pe cand eram Presedinte al A.N.A.F., am tinut o conferinta de presa in care am prezentat situatia colectarii la bugetul de stat: incasari spectaculoase, cresteri istorice, laude de la Banca Mondiala si Uniunea Europeana (in raportul de tara). Ca o paranteza, jurnalistii prezenti aproape ca erau sa adoarma, pana cand unul m-a intrebat: “Nimic cu fotbalisti?” Asta apropos de ce produce parte din presa noastra: sange, sex si fotbal. Inchizand paranteza, revin la Cotidianul care titra a doua zi, mare, pe prima pagina: „Fiscul face performanta pe banii nostri”, articol insotit de o poza cu un porcusor-capusa care se ingrasa. No comment.
Scriam in mesajul meu inaugural ca motivul pentru care mi-am facut blog este acela ca vreau ca ceea ce gandesc sa ajunga la cei care, poate, gandesc la fel ca mine sau, din contra, au pareri opuse, intr-un mod direct, nemediat si necenzurat. Mai spuneam ca, poate, intr-o noapte am chef sa fac un public statement. In noaptea asta am scris despre cum poti sa faci un articol negativ din nimic. Exact ca in bancul cu lupul si cu iepurasul, cand cel din urma lua bataie de la cel dintai pentru ca nu avea basca sau pentru ca avea basca
Ce am sa fac dupa ce Cotidianul a publicat acest articol? Am sa postez mai multe poze despre mine, asa cum sunt. Despre omul Sebastian Bodu, nu despre politicianul Sebastian Bodu sau candidatul Sebastian Bodu. Asadar, fara poze de la inaugurari festive, fara poze cu steaguri, fara poze cu gropile din sectorul 5.
Comentarii recente