Imi amintesc si acum de victoria contra Italiei, izbutita de ”tricolori” in 1983, pe fostul ”23 august”. Aveam 13 ani si suficient entuziasm sa ma bucur necenzurat la golul lui Bölöni, care a dat semnul aprinderii tortelor in tribunele arhipline.
Se poate repeta succesul de atunci pe ”Letzigrund”? De ce nu?! Si atunci, si acum, Italia era/este campioana mondiala. Si atunci, si acum, Romania era/este echipa care nu avea/nu are nimic de pierdut, ci totul de castigat. Vor fi fata in fata doua echipe cu stari de spirit diferite: pe de o parte noi, optimisti dupa egalul cu Franta, de cealalta parte, italienii, cu moralul praf dupa severa corectie incasata de la nationala batava.
Nu ma astept la un meci spectaculos, cred ca Piturca nu va risca nici acum, sperand, ca noi toti, intr-un rezultat pozitiv. Vestea buna este ca, spre deosebire de francezi, italienii sunt condamnati sa atace si sa castige, ceea ce poate insemna ca ne putem pune in valoare contraatacul, arma cu care am facut ravagii la “mondiale”, in 1994.
Cred in “tricolori”! Din clipa in care vor canta imnul – care nu trebuie nicidecum schimbat, ci intonat mereu cu aceeasi mandrie si determinare, pana la ultimul fluier al arbitrului.
Pronostichez si acum un egal: 1-1. Deschid italienii scorul, iar noi egalam in ultimele zece minute, prin Mutu. Ne vom califica cu cinci puncte, pentru ca vom invinge Olanda. Despre care cred ca va bate si Franta, ca sa poata juca relaxat impotriva noastra, in ultimul meci al grupei.
Haideti cu totii in Piata, ne vom bucura impreuna!
Recent Comments