Numele şi prenumele: BODU SEBASTIAN
Membru: Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI)
Funcția: Vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI)
Membru supleant: Comisia pentru Libertati Civile, Justiție si Afaceri Interne (LIBE)
Membru: Delegația pentru relațiile cu Canada
Membru supleant: Delegația pentru relațiile cu tarile din Asia de Sud

I. ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ

1. Raportor al Parlamentului European

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului:
●în curs de elaborare (E)
●în dezbatere în comisie (C)
●votat în comisie(V)
●adoptat în Parlament (A)
1.1 În anul 2012
1.1.1 Cadrul de guvernanță corporativa pentru întreprinderile europene INI (FL) adoptat in Parlament (A)

2. Raportor de opinie al Comisiei parlamentare
Comisia: Afaceri Juridice (JURI)

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului
● în curs de elaborare (E)
●în dezbatere in comisie (D)
● votat în comisie (V)
●adoptat în Parlament (A)
2.1. În anul 2012
2.1.1 Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și a Directivei 2011/61/UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative în ceea ce privește încrederea excesivă acordată ratingurilor de credit
codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)
2.2 În perioada 2009-2011
2.2.1 Modificarea Directivei 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind sistemele de compensare pentru investitori. codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)
2.2.2 Modificarea Directivelor 98/78/CE, 2002/87/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar. codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)
2.2.3 Gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar. INI (FL) adoptat in Parlament (A)
2.2.4 Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2003/71/CE privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată
codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)

3. Raportor al grupului politic PPE (shadow rapporteur)

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului:
● în dezbatere în grupul politic şi în comisie (C)
●în dezbatere in Parlament (P)
●adoptat în Parlament (A)
3.1. În anul 2012
3.1.1 Raport ref.la Statutul societatii cooperative europene in legatura cu participarea lucratorilor. fara caracter
legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.1.2 Raport al Comisiei privind Subsidiaritatea si Proportionalitatea
(al 18-lea raport pe o mai buna legiferare, cuprinzand anul 2010)
fara caracter
legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.1.3 Propunere de
Directiva a PE si a Consiliului
de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale și al
conturilor consolidate caracter.legislativ
(L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.4 Propunere de
Regulament al PE si al Consiliului
privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public caracter.legislativ
(L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.5 Propunere de regulament al PE si Consiliului privind tranzactiile pe baza informatiilor confidentiale si manipularea pietii (abuzul de piata)
caracter legislativ (L) adoptat in comisie, in dezbatere in grupul politic (C)
3.1.6 Propunere de directiva a PE si a Consiliului privind pedepsele penale tranzactiile pe baza informatiilor confidentiale si manipularea pietii caracter legislativ (L) adoptat in comisie, in dezbatere in grupul politic (C)
3.1.7 Agentiile de rating a creditelor caracter.legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.1.8 Propunere de
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului
privind fondurile europene cu capital de risc caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.1.9 Propunere de
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului
privind fondurile europene de antreprenoriat social caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.1.10 Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind îmbunătățirea decontării instrumentelor financiare în Uniunea Europeană și depozitarii centrali de instrumente financiare (Central Securities Depositories – CSD) și de modificare a Directivei 98/26/CE
caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.11 Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu
privind modalitățile concrete de intensificare a luptei împotriva fraudei și evaziunii
fiscale, inclusiv în ceea ce privește țările terțe fara caracter legislativ (FL) in dezbatere in comisie (C)
3.1.312 Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții și de modificare a Directivelor Consiliului 77/91/CEE, 82/891/CE, 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE și 2011/35/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010
caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.13 Propunere de
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene
de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu
Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii
Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a
instituțiilor de credit caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.14 Propunere de
Regulament al Consiliului
de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte
politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.2 În perioada 2009-2011
3.2.1 Propunere de regulament a Parlamentului European şi al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale şi registrele centrale de tranzacții caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.2 Raport referitor la cel de-al 27-lea raport anual privind monitorizarea aplicării legislației Uniunii Europene (2009) fara caracter legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.2.3 Raport privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit
caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.4 Politica de Audit: lectiile crizei
fara caracter legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.2.5 Sistemele de garantare a depozitelor (reformare)
caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.6 Sistemele de garantare a asigurarilor INI (FL) adoptat in Parlament (A)
3.2.7 Sistemul comun al Taxei pe Valoarea Adaugata in privinta normelor privind facturarea (modificarea Directivei 112/2006/CE) caracter
legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.8 Masurile provizorii de inghetare si dezvaluire a activelor debitorilor in cazurile transfontaliere caracter
legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.9 Guvernanța corporativă în instituțiile financiare fara caracter
legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)

4. Intervenţii (orale) în şedinţele plenare ale Parlamentului European

Nr. Raportul/problema aflat/ă în dezbatere sau ridicată în PE Tema intervenţiei Data
4.1 În anul 2012
4.1.1 Al 18-lea raport cu tema „O mai bună legiferare” – Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (2010) (dezbatere) 13.09.2012
4.1.2 Regim de călătorii fără viză în Canada pentru toţi cetăţenii UE şi acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE şi Canada (dezbatere) 21.05.2012
4.1.3 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (A7-0051/2012 – Sebastian Valentin Bodu) (vot) 29.03.2012
4.1.4 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (dezbatere) 28.03.2012
4.1.5 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (dezbatere) (2) 28.03.2012
4.2 În perioada 2009-2011
4.2.1 Raport de opinie din partea Comisiei JURI Supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar (1) 4.07.2011
4.2.2 Raport de opinie din partea Comisiei JURI Supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar (2) 4.07.2011
4.2.3 Raport de opinie din partea Comisiei JURI Sistemele de compensare pentru investitori (dezbatere) 4.07.2011
4.2.4 Raportor pentru aviz al Comisiei JURI Agențiile de rating de credit (dezbatere) 14.12.2010
4.2.5 Competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (prezentare succintă) 6.09.2010
4.2.6 Raportor pentru aviz Comisia pentru afaceri juridice Gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar (dezbatere) 6.07.2010

5. Intervenţii scrise în şedinţele plenare ale Parlamentului European

286 de interventii

6. Propuneri de rezoluţii sau de declaraţii scrise ale Parlamentului European care necesită semnăturile majorităţii membrilor PE pentru a fi considerate adoptate

Nr. Tema propunerii de rezoluţie sau a declaraţiei scrise Data depunerii Stadiul: adoptată (A) /respinsă (R) /în curs de strângere de semnături (S)
6.1. În anul 2012
6.1.1 Propunere de Rezolutie
depusă pe baza declaratiilor Consiliului si Comisiei
(în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură)
referitoare la site-urile de internet discriminatorii si reactiile guvernelor 12.03.2012 R
6.1.2 Propunere de Rezolutie
depusă în conformitate cu articolul 120 din Regulamentul de procedură
referitoare la elaborarea unei strategii privind cooperarea dintre Statele Membre
ale Uniunii Europene pentru prevenirea si combaterea incendiilor de pădure 04.09.2012 R
6.2 În perioada 2009-2011
6.2.1 Propunere de Rezoluție (conf. art. 120 din Regulam. PE) referitoare la coperta pașapoartelor simple (turistice) emise de Statele Membre cetățenilor lor 13.01.2011 R
6.2.2 Propunere de Rezolutie referitoare la instituirea unui sistem vizual de raportare a consumului de combustibil al automobilelor (conf.art. 120 Reg.PE)
23.02.2010 R
6.2.3 Propunere de Rezolutie referitoare la instituirea unui cadru comun de reglementare a tratamentului împotriva infertilităţii (conf.art.120 Reg.PE)
14.04.2010 R

6.2.4 Propunere de Rezolutie referitoare la înfiinţarea unei Agenţii Europene Vamale (conf.art.120 Reg.PE)
15.09.2010 R
6.2.5 Propunere de Rezolutie referitoare la înlocuirea termenului de „rom”
(conf.art.120 Reg.PE)
28.09.2010 R

7. Întrebări adresate Consiliului sau Comisiei

Nr. Problema abordată Data
7.1. În anul 2012
7.1.1 Abordarea uniformă a normelor privind guvernanța corporativă 18.07.2012
7.1.2 Călătoria fără viză în Canada pentru toți cetățenii UE și Acordul economic și comercial cuprinzător UE – Canada 21.03.2012
7.1.3 Incălcarea de către Olanda a articolului 18 alineatul (1) din TFUE 13.03.2012
7.2 În perioada 2009-2011
7.2.1 Uleiuri menajere uzate 5.10.2011
7.2.2 Standardizarea sistemelor de conectare la rețelele electrice la nivel UE 5.10.2011
7.2.3 Orientări în privința ajutoarelor de stat pentru industriile energofage 21.06.2011
7.2.4 Permisele de liberă trecere 03.03.2011
7.2.5 Obligativitatea vizelor pentru Canada pentru cetăţenii cehi, români şi bulgari 09.02.2011
7.2.6 Infiinţarea unei Agenţii Europene Vamale 29.10.2010
7.2.7 Situaţia actuală creată de ţigani în Franţa şi aderarea României la spaţiul Schengen 16.09.2010
7.2.8 Eventuala clauză de reciprocitate în Acordul de liber-schimb dintre UE şi China 29.03.2010
7.2.9 Taxarea cererilor de soluţionare a litigiilor depuse la Curtea de Justiţie Europeană 18.03.2010
7.2.10 Crearea unei instanțe specializate în domeniul patentelor 12.03.2010
7.2.11 Crearea unei instanțe specializate în domeniul proprietății intelectuale 3.03.2010

8. Participarea în delegaţiile permanente pentru relaţiile cu Parlamentele din ţări terţe și alte delegaţii ale Parlamentului European

Nr. Numele ţării Sedinţa Data
8.1 În anul 2012
8.1.1. Londra, Marea Britanie ” Capitalism in Crisis: priorities for recovery and reform” 20 – 21 martie
speaker
8.1.1 Bucuresti Study Days & Congres EPP 17 -18 oct
8.1.2 Canada A 35-a intalnire interparlamentara UE-Canada (Ottawa si St. John’s) 28 oct – 1 nov.
speaker
8.1.3 Malta Study Days – EPP Group 15 – 16 nov
8.2 În anul 2011
8.2.1 Italia – Palermo Study Days -EPP Group 4-6 mai 2011
8.2.2 Germania – Düsseldorf Delegatie a JURI 24-25 mai 2011
8.3 În perioada 2009-2010
8.3.1 SUA – Washington Intalnire Dl.N.Sheets -director Divizie pt.Finante Internationale la Federal Reserve (Banca Centrala a SUA) 13 august 2009
8.3.2 Suedia -Stockholm Vizita membrilor JURI la Ministerul Justitiei din Stockholm sept.2009
speaker
8.3.3. Mozambique Delegatia PE pt.alegeri 26-30 sept.2009
8.3.4 Austria – Viena Summer University 15-17 octombrie 2009
8.3.5 Rep.Moldova 7-8 nov. 2009
speaker
8.3.6 Germania – Bonn Study Days – EPP Group 8-10 decembrie 2009
8.3.7 Luxemburg Vizita membrilor JURI la Curtea Europeana de Justitie 23 feb. 2010
speaker
8.3.8 Spania – Madrid Vizita membrilor JURI la Ministerul de Justitie din Madrid
4-5 martie 2010
sef al delegatiei
speaker

8.3.9 Olanda – Haga Vizita membrilor JURI la Tribunalul Penal International pentru fosta Yugoslavie 02 iunie2010
speaker
8.3.10 Portugalia – Madeira Study Days – EPP Group 13-15 oct.2010
8.3.11 Canada A 33-a intalnire interparlamentara Canada – EU (Alberta si Ontario) 31.11 – 05.12.2010
speaker

II. ACTIVITĂŢI SPECIALE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

1. Grupuri de vizitatori din România la Parlamentul European

Nr. Grupuri Provenienta (primari, elevi, studenti, membri de partid etc.) Nr. de vizitatori
1.1. În anul 2012:
1.1.1 Grup de vizitatori -
10 octombrie Membri de partid 24
1.1.2 Grup de vizitatori -
26 septembrie Membri de partid 26
1.1.3 Grup de vizitatori -
25 aprilie Membri de partid 23
1.1.4 Grup de vizitatori -
28 martie Membri de partid 15
1.1.5 Grup de vizitatori -
29 februarie Membri de partid 22
1.2 În perioada 2009-2011:
1.2.1 Grup vizitatori de la București sector 3 – februarie 2011 Membri de partid 30
1.2.2 Grup de vizitatori – mai 2011 Membri de partid și studenți 20
1.2.3 Grup de vizitatori – iunie 2011 Membri de partid 27
1.2.4 Grup de vizitatori -29 iunie) Profesori și studenți 26
1.2.5 Grup de vizitatori – 9 noiembrie 2011 Elevi de liceu si profesori 17
1.2.6 Grup vizitatori – Bucuresti sector 3 si Focsani (2010) Membri de partid 22
1.2.7 Grup vizitatori de la Bucuresti (2010) Membri de partid 21
1.2.8 Grup vizitatori – Miercurea Ciuc (2010) Membri de partid 25
1.2.9 Grup vizitatori IBR – 2010 Cursanti studii master 32
1.2.10 Grup vizitatori de la Bucuresti – 2009 Membri de partid 37

2. Alte activităţi speciale desfasurate in PE pe care europarlamentarul doreste sa le mentioneze (dezbateri, evenimente, etc):

2.1 În anul 2012:

• 19 septembrie – speaker in cadrul conferintei pe tema “Corporate governance” organizat de Kangaroo Group la P.E.
• 25 septembrie – speaker in cadrul conferintei: “The Future of Audit: towards more transparency, quality and independence” organizat de Association of Chartered Certified Accountants, Brussels (ACCA)
• 13 noiembrie – speaker in cadrul conferintei: “Financial Future event on Audit and Corporate Governance” organizat de BusinessEurope, EuropeanIssuers,
Deutsches Aktieninstitut, ecoDa, the UK Financial Reporting Council and FEE in P.E.
• 05 decembrie – speaker in cadrul dezbaterii cu Comisarul Viviane Reding pe tema: “Women on boards: What is the right approach for Europe?” , Brussel

2.2 În perioada 2009-2011:

Nr. Tema Locatia Data
1. Masa rotunda cu tema: “Impactul politicilor europene asupra mediului de afaceri din Romania” cu parteneriatul “The Money Channel” Bucuresti 14 martie 2011
2. Dezbatere”Eurodialog cu studenţii tema: „Actul privind Piaţa Unică” Centrul Infoeuropa Bucuresti 21octombrie 2011
3. Co-organizator dezbatere cu tema: “Corporate Governance Framework” – in colaborare cu Financial Reporting Council UK si Ashley Fox – MEP Parlamentul European 8 noiembrie 2011
4. Dezbatere “Eurodialog cu studentii” cu participarea mai multor europarlamentari Centrul Infoeuropa – Bucuresti 9 octombrie 2009
5. Dezbatere “Eurodialog cu studentii” tema : “Măsuri propuse la nivel comunitar în vederea depăşirii crizei economice şi financiare” Centrul
Infoeuropa
Bucuresti 26 martie 2010
6. Co-organizator lansare de carte si recital grup ” Amadeus” Parlamentul European 7 aprilie 2010
7. Conferinta “Managementul riscului in societate”" organizata in colaborare cu Centrul European de Relatii Internationale si Studii Strategice Parlamentul European 9 octombrie 2010

In data de 16 martie a.c., Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii a initiat un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor faptelor de discriminare. Printre alte modificari, conform art. 10 litera c), “refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destinaţie de locuinţă” constituie contraventie (daca fapta nu constituie infractiune), atunci cand se face in mod discriminatoriu fata de o persoana de o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, varsta, sex sau orientare sexuala.

In nota de fundamentare a proiectului de ordonanta se aduce, ca argument principal, depăşirea datei limită pentru transpunerea corectă şi completă în legislaţia naţională din România a Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică.

Domnule Prim-Ministru,

Textul articolului 10, mai sus amintit, se refera (si) la vanzarea sau inchirierea unui bun (deosebirea dintre textul propus spre amendare si textul actual fiind o exceptie de la caracterul discriminatoriu al refuzului de a vinde sau inchiria, care se elimina). Prin prezenta scrisoare deschisa va semnalez ca un contract de inchiriere a unei locuinte este un contract intuitu personae, adica incheiat in considerarea calitatilor personale ale co-contractantului (chiriasului). Este deci dreptul suveran al proprietarului de a decide cui inchiriaza, adica de a selecta chiriasul pe orice fel de criterii, refuzul de a inchiria (si chiar de a vinde) o locuinta catre o anumita persoana neputand face obiectul vreunei cenzuri. Repet, definitia caracterului “intuitu personae” este aceea in care persoana co-contractantului este determinanta la incheierea contractului, determinarea facandu-se exclusiv de catre proprietar, in cazul in speta, dupa criterii de el stiute, fie acestea obiective sau subiective. In plus, conform Codului Civil, in materie de inchiriere, proprietarul are dreptul de a interzice chiriasului subinchirierea sau cesiunea contractului catre o alta persoana, tocmai pentru a preveni situatii in care sublocatarul sau cesionarul este o persoana neagreeata. In concluzie, daca in materie de servicii de orice natura destinate clientilor de orice fel, este de inteles sanctionarea refuzului de a presta un astfel de serviciu catre orice persoana, (in special) in materie de inchiriere a unei locuinte lucrurile stau cu totul altfel.

Domnule Prim-Ministru, directiva europeana a carei transpunere corecta se solicita a se realiza prevede urmatoarele, inclusiv in materie locativa:

“Article 3 Scope
1. Within the limits of the powers conferred upon the Community, this Directive shall apply to all persons, as regards both the public and private sectors, including public bodies, in relation to: (…) (h) access to and supply of goods and services which are available to the public, including housing.”

Dupa cum vedeti, textul directivei se refera la “accesul la furnizarea de bunuri si servicii ce sunt disponibile publicului, inclusiv in materie locativa”. In sensul directivei, “furnizare de bunuri si servicii ce sunt disponibile publicului” este evident ca inseamna:
1. O oferta constanta facuta catre publicul larg (de exemplu, prin expunere, prin reclame, promotii sau alte mijloace comerciale);
2. A priori nu pot fi stabilite criterii de determinare, nu doar cele legate de rasa, sex, varsta etc., cu exceptia bunurilor cu regim special (alcool, tigarete, medicamente etc.).

Aplicand interpretarea de mai sus in materie locativa, rezulta ca directiva se refera la vanzarea sau inchirierea de bunuri imobile, ca activitate profesionala (de stat sau privata). De exemplu, vanzarea de locuinte prin ANL, vanzarea unor cladiri ale RAAPPS, executari silite imobiliare sau vanzarea de locuinte intr-un complex rezidential privat de catre dezvoltator, respectiv inchirierea unor spatii de locuinta cu titlu profesional (cam greu de intalnit in practica, birourile intr-un centru de afaceri nefiind locuinte iar hotelaria nefiind o inchiriere ci o prestare de servicii, deci ambele adresate publicului larg). In materie de terenuri, textul directivei s-ar aplica pentru situatia in care s-ar vinde loturi de teren pentru constructia de locuinte. Asadar, textul comunitar nu se refera la actele juridice avand ca obiect vanzari sau inchirieri individuale, unde dreptul proprietarului de a-si alege cumparatorul si, mai ales chiriasul, nu poate fi cenzurat in nici un fel. De altfel cred ca ar fi dezastruos si hilar in acelasi timp sa sanctionezi contraventional o pensionara care inchiriaza o camera la “o studenta”.

In ceea ce priveste cuantumul amenzilor, acesta creste de la 200-2.000 de lei pentru discriminarea unei persoane fizice, respectiv 400-4.000 de lei pentru discriminarea unui grup sau comunitate, la 1.000-30.000 de lei, respectiv 2.000-100.000 de lei. Si aici revin cu exemplul de mai sus: o amendati pe pensionara cu amenda maxima de 30.000 de lei pentru tripla discriminare, pe criterii de varsta, categorie sociala si sex? Dupa care, neavand bani pentru amenda, o executati silit, o scoateti in strada si ii vindeti casa la licitatie, deci nediscriminatoriu? Directiva vorbeste despre caracterul efectiv, proportional si disuasiv al sanctiunilor. Aceasta sintagma este una generala, regasita in orice directiva. Asadar o sanctiune, inainte de a fi disuasiva, trebuie sa fie proportionala.

In concluzie, domnule Prim-Ministru, va solicit sa reanalizati textul proiectului de ordonanta de urgenta supus aprobarii si sa acomodati acest text – ce reprezinta o transpunere – atat cu prevederile Codului Civil, cat si cu cele corect interpretate ale Directivei 2000/43/CE.

In prezent, institutia pe care o conduceti a initiat un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor faptelor de discriminare. Printre alte modificari, conform art. 10 litera c), „refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destinaţie de locuinţă” constituie contraventie (daca fapta nu constituie infractiune), cand se face in mod discriminatoriu fata de o persoana de o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, varsta, sex sau orientare sexuala.

Va aduc la cunostinta, pe aceasta cale, ca un contract de inchiriere este un contract intuitu personae, adica incheiat in considerarea calitatilor personale ale co-contractantului (chiriasului). Asadar este dreptul suveran al proprietarului de a decide cui inchiriaza, de a selecta chiriasul pe orice fel de criterii, refuzul de a inchiria catre o persoana neputand face obiectul vreunui scrutin. De asemenea, conform Codului Civil, proprietarul are dreptul de a interzice chiriasului subinchirierea sau cesiunea contractului catre o alta persoana, tocmai pentru a preveni situatii in care sublocatarul sau cesionarul este o persoana neagreeata. In concluzie, daca in materie de servicii de orice natura destinate clientilor de orice fel, este de inteles sanctionarea refuzului de a presta un astfel de serviciu catre orice persoana sau, daca in materie de vanzare, putem spune ca banii n-au miros, in materie de inchiriere lucrurile stau cu totul altfel.

In conditiile in care proiectul de act normativ se afla in dezbatere publica, va adresez intrebarea legitima daca aveti de gand sa propuneri si modificarea Codului Civil? Sau, mergand mai departe pe firul logicii proiectului, daca intentionati sa introduceti pe viitor, ca si contraventie (ori infractiune), inclusiv refuzul de asociere intr-o societate comerciala sau, de ce nu, refuzul unei cereri in casatorie, aceastea fiind tot contracte intuitu personae?

De asemenea, va intreb public, daca vreti sa depasiti orice record national cu privire la limitele amenzilor aplicate, in conditiile in care, conform proiectului, “contraventiile (…) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate”?

In final va atrag atentia ca proiectul de ordonanta reprezinta transpunerea unei directive europene si nu a unui regulament si, prin transpunere, directiva trebuie adaptata la specificul legislatiei nationale.

Campania isi propune sa informeze cu privire la 3 aspecte:
1. Autismul exista.
2. Autismul se poate recupera.
3. Copiii cu autism au drepturi, aceleasi ca toti copiii.
Peste 100 artisti, psihologi, sportivi, ziaristi, si alti prieteni ai asociatiei au raspuns invitatiei de a se alatura campaniei. Stefan Banica, Voltaj, Oana Cuzino, Laura Cosoi, Ioana Picos, Ana Maria Branza, Laura Gabriela Carlescu, Gianina Corondan, Ioana Ginghina, Andrei Nourescu, Irina Mohora, Denisa Nechifor, Cristina Soloc, Monica Iagar, Otilia Badescu, Valeria Racila van Groningen, Marius Dascau, Gabriela Firea si Marius Matache, sunt doar cateva dintre persoanele publice care au ales sa fie alaturi de copiii cu autism in ziua de 2 aprilie si sa duca prietenilor lor mesajul copiilor.
AITA este un ONG infiintat in anul 2008, care ofera servicii psihologice complete copiilor cu tulburare de spectru autist. La centrul AITA sunt inscrisi 20 de copii cu varste cuprinse intre 2 si 6 ani. Interventia timpurie este cea mai eficienta in recuperarea autismului. Dincolo de serviciile oferite in cadrul centrului, echipa AITA este procupata de informarea comunitatii despre autism si de integrarea copiilor cu autism in societate.
Mesajele campaniei se refera la informatii despre autism formulate ca „Stiati ca…?” si pot fi vizualizate pe site-ul: http://www.autism-aita.ro/2-aprilie-ziua-internationala-autism. Aceasta campanie se desfasoara si pe Facebook, fiecare dintre persoanele care s-au alaturat campaniei isi pot pune la coperta o imagine realizata de Asociatia AITA care contine o poza a persoanei si un mesaj despre autism.
Stiati ca…
• Copiii cu autism au emotii. Ei traiesc la fel ca noi toti iubirea, supararea, dorul, satisfactia, tristetea. Doar modul de exprimare este diferit!
• Autismul este mai comun la baieti decat la fete (1 fata la 4 baieti)?
• Autismul poate sa apara in orice familie indiferent de rasa, etnie, zona geografica, nivel de educatie?
• Un copil poate fi: vesel, afectuos, inteligent, haios, harnic, chiar daca are autism?
• In Romania sunt aproximativ 30.000 de persoane cu autism?
• Nu exista nici un tratament medicamentos care sa vindece autismul, dar cu terapie timpurie intensiva, pana la 47% dintre copiii cu autism pot trai o viata independenta?
• Diagnosticul de autism este pus de regula inainte de implinirea varstei de 3 ani? Uneori exista o dezvoltare normala pana la 2 ani, apoi se instaleaza regresul. Alteori semnele sunt evidente din primul an de viata.
AITA doreste ca acesta campanie sa fie inca un pas in: depistarea timpurie a autismului, interventie
precoce si integrare cu succes in societate a persoanelor cu autism.

Daca primarul Mazare nu intervine pentru a modifica aceasta decizie injositoare, voi solicita public organizarea unui referndum local, astfel incat presiunea asupra primarului, singurul care poate propune organizarea referendumului, sa vina chiar din partea partea constantenilor. E adevarat ca primarul Constantei, bucurestean fiind, nu prea e interesat de astfel de detalii, in speta unde va fi capitala regionala. Probabil ca, daca nu ar fi Braila, ar putea fi si Rio de Janeiro.

Domnule Prim-Ministru,

Va scriu aceast protest in contextul intetirilor atacurilor la adresa Comisiei Europene din partea Guvernului pe care il conduceti, din partea Dvs. personal, precum si din partea unor reprezentanti ai coalitiei guvernamentale, inclusiv dupa recenta publicare a raportului privind Mecanismul de Cooperare si Verificare in domeniul justitiei.

Fara a comenta motivele pentru care ati decis sa va pozitionati nu ca partener, ci ca adversar al Comisiei Europene, va cer, domnule Prim-Ministru, sa va asumati pana la capat aceasta politica de adversitate care a dus, mai ales pe fondul crizei economice prelungite, la scaderea drastica a increderii romanilor in Uniunea Europeana. O astfel de asumare presupune ca Guvernul Romaniei si Uniunea Social-Liberala sa spuna clar, neechivoc, daca doresc ca Romania sa paraseasca Uniunea Europeana, eliberandu-se de sub “jugul Bruxellesului” sau sa ramana in Uniune, ca si partener al Comisiei, precum celelalte state membre. Guvernul Roamaniei si USL nu pot duce la nesfarsit o politica ambigua, acceptand, pe de-o parte beneficiile accesarii fondurilor europene, precum si a celorlalte beneficii directe sau indirecte care decurg din calitatea de stat membru si, pe de alta parte, sa duca o campanie acerba de denigrare a executivului comunitar.

Dupa cum stiti, domnule Prim-Ministru, dar nu spuneti, finantele publice ale Romaniei sunt intr-o situatie nu tocmai roza. Prin comparatie cu structura bugetara de la inceputul anului 2012, veniturile la bugetul de stat au scazut real cu 1,6 miliarde lei, respectiv cu 0,8% sub tinta de colectare. In aceasta situatie sunteti constient ca Romania este dependenta de ajutor financiar international si european. Ultima vizita a FMI a aratat ca nu s-a facut nimic in realizarea reformelor structurale iar ragazul de 3 luni acordat Guvernului va trece mai repede decat credeti, evident fara schimbari majore in ceea ce priveste implementarea acestor reforme. Ati preluat de la guvernele anterioare un deficit bugetar sustenabil insa chiar si acest deficit trebuie finantat. Stau si ma intreb la ce costuri veti ajunge sa-l finantati, in lipsa unui acord cu FMI (si, implicit, cu institutiile europene).

Prin politicile de austeritate extreme, bazate mai mult pe aritmetica decat pe calcule economice, coroborat cu lipsa de reforme structurale si de gestionare a politicilor publice (in special de resurse umane), PDL s-a auto-condamnat si acest lucru s-a vazut in preferintele electorale, dandu-va in acelasi timp Dvs. posibilitatea de a guverna practic fara opozitie si, mai mult, fara nici un fel de risc electoral. Ati preluat asadar o Romanie cu un deficit bugetar mic si cu o opozitie anemica. Aceasta situatie va confera avantajul – unic in istoria post-decembrista – de a face aproape orice, sub umbrela votului masiv anti-PDL din 9 decembrie: majoritatea electoratului va sustine neconditionat. Inclusiv in lupta cu “Inalta Poarta”, cum va place sa denumiti Comisia Europeana, desi 50 de ani inainte de Revolutie si inca 17 dupa aceea am sperat sa ne intoarcem acolo unde am fost inainte de comunism, respectiv alaturi de Europa civilizata.

In aceste conditii, domnule Victor Ponta, va solicit in mod public sa luati, in cadrul executivului pe care il conduceti, precum si in cadrul coalitiei guvernamentale, o decizie demna de un sef de guvern: hotarati-va daca vreti inauntrul sau in afara Uniunii Europene. Daca vreti in afara ei, asa cum rezulta din actiunile liderilor USL si ale Dvs. personal, fiti consecvent cu Dvs. insusi si cu partenerii de guvernare si cereti, precum primul ministru britanic, organizarea unui referendum pe aceasta tema, profitand de gradul minim la care ati adus increderea romanilor in Uniunea Europeana. Dar spuneti-le in acelasi timp romanilor despre toate consecintele retragerii, incepand cu pierderea a miliarde de euro din fonduri europene si pana la pierderile de competitivitate ale economiei Romaniei ca urmare a iesirii din piata unica. Spuneti-le romanilor cum se va contracta economia si cum vom ajunge la iesiri semnificative de capital, avand ca efect pierderi masive de locuri de munca. Mai spuneti-le romanilor cum o serie de state membre ne vor (re)institui vizele de calatorie, pe langa pierderea dreptului de munca, si cum exporturile catre UE (care acum reprezinta 90%) vor scadea dramatic. Si incercati sa ii convingeti pe romanii care totusi cred in Uniune sa nu emigreze, pentru ca altfel veti ramane doar cu asistatii social, liber sa implementati oricate “reforme” fiscale de stanga doriti, daca veti mai avea de unde sa luati impozite.

Daca vreti insa inauntrul ei, va cer, domnule Prim-Ministru, sa incetati atacurile la adresa executivului comunitar, la adresa liderilor unor importante state membre – care ar trebui sa fie pentru noi un model de urmat, nu un cal de bataie si un prilej de exacerbare a unui nationalism rudimentar – si sa deveniti partenerul Comisiei Europene, incadrandu-va in cerintele acesteia. Faceti reformele structurale cerute de FMI pentru a putea continua acordul de finantare. Fiti un lider politic adevarat si nu unul duplicitar, un jolly-joker al politicii europene ce isi schimba culoarea in functie de context.

Sebastian Bodu
cetatean european

Spre stiinta: Excelentei Sale, Domnului Jose Manuel Durao Barroso, Comisia Europeana, Presedinte (in limba engleza)

Ma adresez Dvs. in primul rand in calitate de asigurat in sistemul asigurarilor sociale de stat, contribuabil la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Dupa cum bine stiti, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa suprime, de la 1 martie anul in curs, decontarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale prestate contribuabililor-pacienti de catre spitalele private, ramanand eligibile pentru decontare doar prestatiile medicale realizate de spitalele publice.

Domnule Prim-Ministru, conform Legii sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se recunoaste in mod expres dreptul pacientului platitor de asigurari de sanatate de a-si alege furnizorul de servicii medicale (art. 208 alin. 3 lit. c si art. 218 alin. 2 lit. a). Din acest punct de vedere, Legea amintita nu face distinctie intre spitalele publice, spitalele publice cu sectii private si spitalele private, oricare dintre aceste unitati putand incheia contracte cu casele de asigurari de sanatate, singura cerinta fiind legalitatea functionarii spitalului (art. 245 alin 1 lit. a).

Avand in vedere ca interesul urmarit de stat este si trebuie sa ramana exclusiv dreptul pacientului-contribuabil de a beneficia de cele mai bune servicii, conform propriei optiuni (art. 249 alin. 2), acest drept este inviolabil si nu poate fi restrans doar la asistenta ambulatorie, de exemplu. Legea nu distinge intre spitale publice si private ci contine doar o lista cu natura serviciului medical ce face obiectul decontarii, indiferent de capitalul prestatorului serviciului, de stat sau privat.

In lumina declaratiilor publice facute de ministrul sanatatii, ca si de alti demnitari guvernamentali, va aduc la cunostinta ca suprimarea in orice fel a platilor aferente serviciilor medicale prestate de catre spitalele private, indiferent de nataura serviciului, catre asiguratii platitori de contributii incalca flagrant Legea sanatatii. Acest lucru va duce la o avalansa de actiuni in instante, si asa incapabile sa faca fata actualului volum de cereri de chemare in judecata. Vreau sa fiu foarte clar, domnule Prim-Ministru, desi sunt convins ca stiti: decontarea cheltuielilor medicale nu are nici o legatura cu finantarea spitalelor, fie ele publice sau private. Mai mult, Legea sanatatii interzice folosirea banilor din Fondul national unic de asigurari de sanatate – administrat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – pentru astfel de scopuri (art. 263 si art. 265), spitalele publice finantandu-se din venituri proprii sau de la bugetul de stat, prin Ministerul Sanatatii.

Domnule Prim-Ministru, in calitate de deputat in Parlamentul European, va fac cunoscut faptul ca Directiva 2011/24/EU cu privire la dreptul asiguratilor, platitori de contributii sociale, de a beneficia de prestatii medicale furnizate de unitati sanitare din alte state membre UE reprezinta si ea o garantie a dreptului la optiune, prevazut in legislatia nationala (Legea sanatatii). In conformitate cu aceasta Directiva se recunoaste dreptul la libera circulatie a pacientilor, serviciilor si medicamentelor, asa cum acest drept fundamental este statuat de Tratatul de Functionare al UE.

Conform considerentului 31 din Directiva, “daca un pacient solicita in mod expres sa fie tratat intr-un alt stat membru decat cel al resedintei, acesta beneficiaza de rambursarea cheltuielilor in aceleasi conditii cum ar fi beneficiat in statul sau”. Mai mult, “mobilitatea pacientilor-asigurati este o libertate considerata fundamentala [inclusiv] in interiorul statului membru”, conform considerentului 35. Printre exemplele de pacienti-asigurati care vor sa beneficieze de servicii medicale in alt stat membru, considerentul 39 al Directivei enumera enuntiativ inclusiv pacientii “care vor sa aiba acces la metode diferite de tratament decat cele disponibile in propriul stat membru sau care vor sa beneficieze de o calitate sporita a serviciilor medicale.”

In conditiile in care Directiva nu face, evident, distinctie intre spitalele publice si cele private (art. 3 lit g: “furnizor de servicii medicale este orice persoana fizica sau juridica ori alta entitate legala furnizoare de servicii medicale pe teritoriul unui stat membru”), decontarea este obligatorie, conform art. 5 lit. a (“statul-membru va face astfel incat costul tratamentului transfrontalier sa fie rambursat”).

Avand in vedere dispozitiile Directivei, se va ajunge la situatia bizara ca mai multi cetateni romani sa se indrepte catre serviciile medicale ale spitalelor din strainatate, mai ales ca anul 2013 este anul cetatenilor europeni iar Comisia Europeana va incepe o campanie sustinuta de informare a acestora despre drepturile lor transfrontaliere, dreptul la servicii medicale fiind o prioritate. Acest lucru va crea, desigur, o problema institutionala intre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari din celelalte state membre.

In concluzie, dupa cum probabil ati sesizat din articolele citate, dreptul asiguratilor de a-si alege spitalul, inclusiv in afara statului membru, cu obligatia acestora de a deconta serviciul prestat, este un drept fundamental derivat din Tratatul de Functionare a UE. Altfel spus, daca un cetatean european asigurat are dreptul de a beneficia de tratament decontabil in strainatate, la un spital public sau privat, cu atat mai mult el are acelasi drept in statul membru al carui resortisant este. Astfel stand lucrurile, Comisia Europeana va putea deschide o actiune impotriva Romaniei.

Domnule Prim-Ministru, in cazul in care Ministerul Sanatatii sau Guvernul va defiinta sau va goli in orice fel de continut dreptul asiguratilor din Romania de a-si alege furnizorul de servicii medicale, subsemnatul, in virtutea dreptului de reprezentare a cetatenilor care m-au trimis, prin votul lor, in Parlamentul European pentru a le sustine interesele, nu voi ezita sa sesizez Comisia Europeana asupra acestui caz de infringement, care va duce Romania in fata Curtii Europene de Justitie.

Sebastian BODU
Europarlamentar PPE

In calitate de angajat care a platit timp de 17 ani contribuții sociale (10 ani ca angajat al unor companii private si 7 ca angajat al unor instituții publice), ma vad pus in situația de a fi obligat sa ma adresez, in cazul in care ma lovesc de o problema medicala, doar unui spital public. Fac precizarea ca este dreptul meu, ca si contribuabil, sa optez intre un spital public sau unul privat, platind in plus diferența dintre suma decontata de CNAS si valoarea serviciului medical, in cazul in care optez pentru a doua varianta.

Argumentul ministrului sănătății, cum ca spitalele private se pot finanța exclusiv din contravaloarea achitată de clienti este fals deoarece important nu este caracterul public sau privat al spitalului ci calitatea de plătitor de CAS a beneficiarului serviciului medical. Odată cu sistarea decontarilor serviciilor medicale către spitalele private, servicii prestate către un plătitor de CAS, acesta va trebui sa achite din buzunar contravaloarea integrala a serviciului, sau sa se adreseze unui spital public. Acest lucru este, așa cum spuneam, discriminatoriu si abuziv.

Ii fac cunoscut ministrului sănătății si președintelui CNAS ca fac, in mod voit, o confuzie grosolana intre finanțarea spitalelor si plata contravalorii serviciilor medicale prestate către platitorii de CAS. Finanțarea se face din bugetul de stat pentru spitale publice si din încasări proprii, in cazul spitalelor private, conform ‘business plan-ului’, ca sa îl citez pe ministrul sănătății. In schimb plata contravalorii serviciilor medicale se face din bugetul asigurărilor sociale gestionat de CNAS, in baza calitatii de asigurat a beneficiarului (plătitor de CAS) si este dreptul asiguratului de a alege preststorul serviciului medical. Acest drept face obiectul incalcarii si de aceea ma voi adresa instanței de contencios administrativ, in calitate de contribuabil/asigurat.

Consider, de asemenea, ilegală finanțarea spitalelor publice din fondurile CNAS. In 2006 același ministru al sănătății impunea o așa-zisa ‘taxa pe viciu’ care se colecta înaintea accizei si care era destinată finantarii directe a spitalelor publice. Ministrul anunța arunci ca măsura a fost un succes (in timp ce incasarile accizelor aveau de suferit) iar astăzi aflam ca spitalele publice sunt in același stadiu de subfinantare. Si atunci in ce a constat succesul ‘taxei pe viciu’? In campania anti-fumat de 800.000 euro a unei dive ce ne zambea din posterele foto-shopate?

Precizez ca aceasta actiune este una demarată in nume personal, in calitate de contribuabil la bugetul asigurărilor de sănătate si sper ca demersul meu sa fie urmat si de altii care, ca si mine, vor sa beneficieze in continuare de dreptul de a opta intre un spital public si unul privat. De aceea ma abtin de la orice fel de comentarii politice cu privire la persoana ministrului sau a partidului din care face parte.

Sebastian Bodu
Cetățean

Din punct de vedere politic, gestul celui mai bine platit actor francez al momentului de a cere cetatenie rusa este unul extrem. Explicatia alegerii taman a Rusiei ca emitent al pasaportului rezida nu neaparat in impozitele mici pe care statul rus le practica si a faptului ca Derpadieu a vrut sa arate presedintelui Francois Hollande ca nu va plati un impozit considerat excesiv ci mai degraba intr-o fronda fata de afirmatiile premierului Jean-Marc Ayrault. Dupa cum se stie, acesta din urma a calificat schimbarea resedintei franceze pentru cea belgiana, in scopuri fiscale, drept lamentabil. Asadar Rusia a fost probabil, in viziunea lui Derpadieu, un loc care reprezinta nu doar excentrism, ci si un ‘ba pe-a ma-tii, uite unde ma duc eu numai asa, de-al dracu!’. Este evident ca actorul putea sa se stabileasca in oricare alta tara sau sa ramana cu pasaport francez, rezidenta fiscala belgiana protejandu-l oricum de nedoritul impozit. Dar alegand drept emitent al pasaportului chiar un stat adversar al vestului, vatra a comunismului si un loc in care drepturile omului sunt calcate in picioare, unii dintre co-nationalii lui Derpadieu nu au fost foarte incantati si acest lucru a dat prilej guvernantilor francezi sa deturneze discutia de la o problema de fond – exodul contribuabililor bogati determinata de o fiscalitate excesiva – la una de forma, in speta locul unde unii dintre acestia se refugiaza. Daca Derpadieu ar fi ales Irlanda, de exemplu, ca stat cu o fiscalitate foarte redusa, ori chiar Regatul Unit, atunci discutia despre forma ar fi fost doar una de cafenea, fara a putea deturna fondul, in speta efectele noului impozit de 75% ce se vrea a fi introdus in Franta pe veniturile anuale mai mari de 1 milion de euro. Ca o paranteza, amintesc ca premierul britanic David Cameron afirmat public ca va pune covorul rosu in fata investitorilor din hexagon, facand astfel o invitatie fatisa francezilor cu bani de a se stabili in regat. Dar, cum spuneam, rezidenta lui Derpadieu era deja stabilita in Belgia, lucru ce presupune ca actorul va deveni rezident fiscal belgian, conform regulilor internationale care consacra faptul ca rezidenta fiscala este data de numarul de zile dintr-un an (cel putin 180) petrecute intr-un stat. Astfel stand lucrurile cu rezidenta fiscala, devine evident, dupa cum argumentam mai sus, faptul ca pasaportul rus a fost cerut doar ca un gest de fronda.

Din punct de vedere fiscal, orice stat ar trebui sa fie constient ca rezidentii sai sunt cu atat mai mobili cu cat sunt mai bogati. Regula mai sus enuntata, privind stabilirea rezidentei fiscale, este valabila aproape in orice colt al lumii, cata vreme exista o conventie bilaterala de evitare a dublei impuneri. Ce a facut acum Gerard Derpadieu si, putin inaintea lui, Bernard Arnault (cel mai bogat european) reprezinta doar inceputul, doar un avertisment, fata de un guvern care vrea sa impuna o lege haiduceasca.

Despre Derpadieu s-a spus ca si-a rotunjit averea pe seama statului francez, care a fost generos in a-si finanta industria cinematografica. Acesta nu este insa un motiv ca Derpadieu si altii ca el sa simta vreo obligatie morala in a restitui ceda mai mare parte di bani inapoi, sub forma de impozite. Asta ca sa nu mai vorbim ca noua propunere legislativa nu este doar pentru actori… Daca statul francez considera ca veniturile actorilor sunt prea mari si acestea provin din finantarea publica, poate foarte usor sa o reduca. Oricum, e putin probabil ca Derpadieu personal sa mai beneficieze de vreo finantare din partea statului francez, cel putin nu sub guvernul socialist al presedintelui Hollande. Cum un impozit pe venit se aplica doar pentru viitor, deci pentru veniturile ce urmeaza a fi dobandite de la data intrarii in vigoare a noii legi fiscale, iar Derpadieu a preferat sa renunte la ele cu totul, decat sa dea inapoi statului trei sferturi, rezulta ca, cel putin aritmetic, argumentul ca Derpadieu se imbogateste in fiecare an preponderent pe seama finantarii din partea statului este fals. Logica ne spune, in acest caz, ca veniturile lui provin din alte surse.

Desi hulit de socialisti, exista un principiu care spune ca a plati cat mai putine impozite este natural. Acest principiu este acceptat de orice stat modern si se numeste optimizare fiscala. Optimizare fac toti contribuabilii care platesc un impozit progresiv insotit de multe deduceri si, mai ales, companiile, incepand cu cele care isi permit sa plateasca un consultant fiscal. Optimizarea fiscala nu trebuie confundata cu evaziunea fiscala, care inseamna sustragerea de la plata impozitelor prin reducerea bazei de impozitare in mod fraudulos (nedeclararea unor venituri, introducerea unor cheltuieli fictive, falsificatea unor documente contabile etc.). Stabilirea rezidentei fiscale intr-un stat cu fiscalitate mai redusa este si el un mijloc de optimizare fiscala perfect legal. Orice discutie despre moralitate sau patriotism este inutila cata vreme cel mai mult te iubesti pe tine insuti si familia ta, apoi prietenii si cunostintele si, in cele din urma, iti iubesti tara, adica restul concetatenilor; iar, daca mai e loc, guvernul care ti-a stabilit impozitul… Patriotismul intervine, prin definitie, atunci cand esti solidar cu tara ta si concetatenii tai intr-o disputa cu o alta tara si/sau concetatenii ei, mai ales intr-una militara. In raprt cu proprii concetateni si propriul guvern termenul de patriotism este mai mult decat fortat, eventual doar apanajul unor masuri ale unui guvern care nu stie cum sa isi mai acopere cheltuilile administrative sau sociale, generate de lipsa de performante economice.

Precedentul Derpadieu-Arnault – ca sa ne referim la doua figuri publice – ar trebui sa fie un semnal pentru guvernele socialiste de oriunde ca un impozit pe avere sau pe veniturile mari nu isi va atinge nici macar scopul economic, ca sa nu mai vorbim de cel politic, Gerard Derpadieu bucurandu-se de o imensa popularitate in Franta. Daca el va ajunge sa fie impus, prin coborarea plafonului de venituri peste care se aplica, clasei mijlocii, care nu poate migra asa usor cu rezidenta fiscala, acest lucru va duce la destramarea acesteia (mai ales in statele in care este inca in formare). In ceea ce priveste Franta, ca exemplu particular, desi are o clasa mijlocie solida, economia sa se confrunta cu o grava lipsa de competitivitate in raport cu economia Germaniei, de exemplu, reflectata intr-un deficit de cont curent ‘fruntas’ intre tarile europene. Cand ai un aparat administrativ urias si, in acelasi timp, cel mai redus nr de IMM-uri per capita din zona euro, stabilirea unui nou impozit este cel mai neinspirat lucru posibil, chiar si pentru un guvern socialist.

Pe langa (ne)doritul impozit pe veniturile considerate mari, trebuie amintit ca francezii sunt deja ‘beneficiari’ ai unui impozit pe avere. Gratie acestuia, Franta pierde oricum sume importante de bani prin emigrarea capitalului catre alte tari (de exemplu, statul francez castiga cam 2,6 mrd. EUR/an, pierzand insa, prin exodul de capital, cca. 125 mrd. EUR din 1998 si pana azi). De aceea impozitul pe avere a fost eliminat in Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Suedia si Spania. La aceste sume pierdute se adauga si cheltuielile generoase legate de administrarea unor astfel de venituri fiscale.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Dupa cum probabil stiti, fiind cu siguranta la curent cu preocuparile principale ale populatiei, asa cum acestea reies din ratingurile de audienta ale principalelor posturi TV, astazi ar trebui sa aiba loc Apocalipsa. Fiind deci un eveniment care ingrijoreaza in mod serios o larga majoritate, multi dintre concetatenii nostri pregatindu-se dupa posibilitati pentru acest sfarsit de civilizatie, indraznesc sa va intreb public ce face Guvernul pe care il conduceti pentru a veni in intampinarea acestor ingrijorari.

Nu pot sa nu observ ca, in structura noului guvern pentru care urmeaza a solicita votul de investitura, exista o serie de portofolii nou infiintate si mi-as permite sa amintesc aici urmatoarele: ministerul (mediului si) schimbarilor climatice, ministerul bugetului (desi exista un minister al finantelor), ministerul apelor, padurilor si pisciculturi (desi exista un minister al mediului), ministerul proiectelor de infrastructura de interes national si investitii straine (desi exista un minister al transporturilor), ministerul energiei (desi exista un minister al economiei), precum si un minister al romanilor de pretutindeni. In aceste conditii nu inteleg de ce nu si-a putut gasi locul si un Minister al Apocalipsei? Cu ce este mai prejos Apocalipsa decat schimbarile climatice, de exemplu? Ba din contra, mediul si schimbarile climatice ar fi trebuit sa fie directii in cadrul Ministerului Apocalipsei, ca doar stim cu totii ca nu exista Apocalipsa fara dezastre naturale. Sau energia, ca sa iau un alt exemplu. Pai cazanele cu smoala care ii asteapta pe cei care nu supravietuiesc Apocalipsei cu ce merg, cu apa?

Consider, Domnule Prim-Ministru, ca inexistenta unui astfel de minister este o palma data electoratului care a votat in speranta ca vom avea in sfarsit un guvern care sa fie intr-adevar pentru romani. Un asa afront va avea repercursiuni grave la viitoarele alegeri, cand Dan Diaconescu (domnu’ Dan, cum este dansul cunoscut de multi dintre noi) nu va rata ocazia sa prinda in programul de guvernare al partidului sau infiintarea unui Minister al Apocalipsei condus chiar de un vicepremier. Desigur, o sa spuneti ca astazi ne confruntam cu Apocalipsa dupa calendarul mayas si de maine, gata. Va pun in vedere ca, pe langa calendarul mayas, mai exista calendarul aztec, egiptean, persan, chinezesc (astia au chiar si zodiac propriu) etc. si toate vorbesc, direct sau mai pe ocolite, de Apocalipsa (mai exista si calendarul Playboy, dar acesta prezinta mai mult situatia post-Apocalipsa, pentru cei care ajung in Rai).

O sa ma intrebati care ar fi scopul unui astfel de minister, cata vreme avem deja ministere precum cele enumerate mai sus. In primul rand, ar fi vorba de un minister care ar include toate atributiunile ministerelor respective, reducand astfel costurile administrative. In al doilea rand, ministerul in speta s-ar preocupa ca romanii (inclusiv cei de preturindeni) sa aiba, de exemplu, cele necesare intampinarii Apocalipsei: kit de supravietuire, bunkere, plan de rezistenta subterana, liste cu cetatenii care urmeaza sa se imbarce pe arca, numarul de animale pe care fiecare dintre ei il poate lua. Sau inteleg ca iar ne bazam pe Noe… Si sa stiti, domnule Prim-Ministru, ca nu toti romanii vor sa ia in mod prioritar o oaie-doua, precum unii dintre deputatii alesi pe listele aliantei politice pe care o co-prezidati, altii avand alte preferinte (caini, pisici, hamsteri etc.).

In concluzie, domnule Prim-Ministru, va rog sa analizati cu seriozitate sincopa ministeriala pe care va pregatiti sa o legitimati cu ocazia votului de investitura in Parlamentul Romaniei si sa modificati in consecinta structura noului guvern. In acest fel veti dovedi nu doar responsabilitate, ci si clarviziune politica, lucruri care va vor ajuta in perspectiva alegerilor din 2016.

Sebastian V. Bodu
Member of the European Parliament
Vice-Chairman of the Committee on Legal Affairs