Raport de activitate 2012

FIŞA INDIVIDUALĂ PRIVIND ACTIVITATEA EUROPARLAMENTARULUI PE ANUL 2012

Numele şi prenumele: BODU SEBASTIAN
Membru: Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI)
Funcția: Vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI)
Membru supleant: Comisia pentru Libertati Civile, Justiție si Afaceri Interne (LIBE)
Membru: Delegația pentru relațiile cu Canada
Membru supleant: Delegația pentru relațiile cu tarile din Asia de Sud

I. ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ

1. Raportor al Parlamentului European

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului:
●în curs de elaborare (E)
●în dezbatere în comisie (C)
●votat în comisie(V)
●adoptat în Parlament (A)
1.1 În anul 2012
1.1.1 Cadrul de guvernanță corporativa pentru întreprinderile europene INI (FL) adoptat in Parlament (A)

2. Raportor de opinie al Comisiei parlamentare
Comisia: Afaceri Juridice (JURI)

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului
● în curs de elaborare (E)
●în dezbatere in comisie (D)
● votat în comisie (V)
●adoptat în Parlament (A)
2.1. În anul 2012
2.1.1 Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și a Directivei 2011/61/UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative în ceea ce privește încrederea excesivă acordată ratingurilor de credit
codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)
2.2 În perioada 2009-2011
2.2.1 Modificarea Directivei 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind sistemele de compensare pentru investitori. codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)
2.2.2 Modificarea Directivelor 98/78/CE, 2002/87/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar. codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)
2.2.3 Gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar. INI (FL) adoptat in Parlament (A)
2.2.4 Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2003/71/CE privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată
codecizie
(L) adoptat in Parlament (A)

3. Raportor al grupului politic PPE (shadow rapporteur)

Nr. Titlul raportului Tipul de raport: cu caracter legislativ (L) /fără caracter legislativ (FL) Stadiul raportului:
● în dezbatere în grupul politic şi în comisie (C)
●în dezbatere in Parlament (P)
●adoptat în Parlament (A)
3.1. În anul 2012
3.1.1 Raport ref.la Statutul societatii cooperative europene in legatura cu participarea lucratorilor. fara caracter
legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.1.2 Raport al Comisiei privind Subsidiaritatea si Proportionalitatea
(al 18-lea raport pe o mai buna legiferare, cuprinzand anul 2010)
fara caracter
legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.1.3 Propunere de
Directiva a PE si a Consiliului
de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale și al
conturilor consolidate caracter.legislativ
(L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.4 Propunere de
Regulament al PE si al Consiliului
privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public caracter.legislativ
(L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.5 Propunere de regulament al PE si Consiliului privind tranzactiile pe baza informatiilor confidentiale si manipularea pietii (abuzul de piata)
caracter legislativ (L) adoptat in comisie, in dezbatere in grupul politic (C)
3.1.6 Propunere de directiva a PE si a Consiliului privind pedepsele penale tranzactiile pe baza informatiilor confidentiale si manipularea pietii caracter legislativ (L) adoptat in comisie, in dezbatere in grupul politic (C)
3.1.7 Agentiile de rating a creditelor caracter.legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.1.8 Propunere de
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului
privind fondurile europene cu capital de risc caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.1.9 Propunere de
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului
privind fondurile europene de antreprenoriat social caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.1.10 Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind îmbunătățirea decontării instrumentelor financiare în Uniunea Europeană și depozitarii centrali de instrumente financiare (Central Securities Depositories – CSD) și de modificare a Directivei 98/26/CE
caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.11 Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu
privind modalitățile concrete de intensificare a luptei împotriva fraudei și evaziunii
fiscale, inclusiv în ceea ce privește țările terțe fara caracter legislativ (FL) in dezbatere in comisie (C)
3.1.312 Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții și de modificare a Directivelor Consiliului 77/91/CEE, 82/891/CE, 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE și 2011/35/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010
caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.13 Propunere de
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene
de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu
Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii
Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a
instituțiilor de credit caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.1.14 Propunere de
Regulament al Consiliului
de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte
politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit caracter legislativ (L) in dezbatere in comisie (C)
3.2 În perioada 2009-2011
3.2.1 Propunere de regulament a Parlamentului European şi al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale şi registrele centrale de tranzacții caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.2 Raport referitor la cel de-al 27-lea raport anual privind monitorizarea aplicării legislației Uniunii Europene (2009) fara caracter legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.2.3 Raport privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit
caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.4 Politica de Audit: lectiile crizei
fara caracter legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)
3.2.5 Sistemele de garantare a depozitelor (reformare)
caracter legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.6 Sistemele de garantare a asigurarilor INI (FL) adoptat in Parlament (A)
3.2.7 Sistemul comun al Taxei pe Valoarea Adaugata in privinta normelor privind facturarea (modificarea Directivei 112/2006/CE) caracter
legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.8 Masurile provizorii de inghetare si dezvaluire a activelor debitorilor in cazurile transfontaliere caracter
legislativ (L) adoptat in Parlament (A)
3.2.9 Guvernanța corporativă în instituțiile financiare fara caracter
legislativ (FL) adoptat in Parlament (A)

4. Intervenţii (orale) în şedinţele plenare ale Parlamentului European

Nr. Raportul/problema aflat/ă în dezbatere sau ridicată în PE Tema intervenţiei Data
4.1 În anul 2012
4.1.1 Al 18-lea raport cu tema „O mai bună legiferare” – Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (2010) (dezbatere) 13.09.2012
4.1.2 Regim de călătorii fără viză în Canada pentru toţi cetăţenii UE şi acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE şi Canada (dezbatere) 21.05.2012
4.1.3 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (A7-0051/2012 – Sebastian Valentin Bodu) (vot) 29.03.2012
4.1.4 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (dezbatere) 28.03.2012
4.1.5 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (dezbatere) (2) 28.03.2012
4.2 În perioada 2009-2011
4.2.1 Raport de opinie din partea Comisiei JURI Supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar (1) 4.07.2011
4.2.2 Raport de opinie din partea Comisiei JURI Supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar (2) 4.07.2011
4.2.3 Raport de opinie din partea Comisiei JURI Sistemele de compensare pentru investitori (dezbatere) 4.07.2011
4.2.4 Raportor pentru aviz al Comisiei JURI Agențiile de rating de credit (dezbatere) 14.12.2010
4.2.5 Competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (prezentare succintă) 6.09.2010
4.2.6 Raportor pentru aviz Comisia pentru afaceri juridice Gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar (dezbatere) 6.07.2010

5. Intervenţii scrise în şedinţele plenare ale Parlamentului European

286 de interventii

6. Propuneri de rezoluţii sau de declaraţii scrise ale Parlamentului European care necesită semnăturile majorităţii membrilor PE pentru a fi considerate adoptate

Nr. Tema propunerii de rezoluţie sau a declaraţiei scrise Data depunerii Stadiul: adoptată (A) /respinsă (R) /în curs de strângere de semnături (S)
6.1. În anul 2012
6.1.1 Propunere de Rezolutie
depusă pe baza declaratiilor Consiliului si Comisiei
(în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură)
referitoare la site-urile de internet discriminatorii si reactiile guvernelor 12.03.2012 R
6.1.2 Propunere de Rezolutie
depusă în conformitate cu articolul 120 din Regulamentul de procedură
referitoare la elaborarea unei strategii privind cooperarea dintre Statele Membre
ale Uniunii Europene pentru prevenirea si combaterea incendiilor de pădure 04.09.2012 R
6.2 În perioada 2009-2011
6.2.1 Propunere de Rezoluție (conf. art. 120 din Regulam. PE) referitoare la coperta pașapoartelor simple (turistice) emise de Statele Membre cetățenilor lor 13.01.2011 R
6.2.2 Propunere de Rezolutie referitoare la instituirea unui sistem vizual de raportare a consumului de combustibil al automobilelor (conf.art. 120 Reg.PE)
23.02.2010 R
6.2.3 Propunere de Rezolutie referitoare la instituirea unui cadru comun de reglementare a tratamentului împotriva infertilităţii (conf.art.120 Reg.PE)
14.04.2010 R

6.2.4 Propunere de Rezolutie referitoare la înfiinţarea unei Agenţii Europene Vamale (conf.art.120 Reg.PE)
15.09.2010 R
6.2.5 Propunere de Rezolutie referitoare la înlocuirea termenului de „rom”
(conf.art.120 Reg.PE)
28.09.2010 R

7. Întrebări adresate Consiliului sau Comisiei

Nr. Problema abordată Data
7.1. În anul 2012
7.1.1 Abordarea uniformă a normelor privind guvernanța corporativă 18.07.2012
7.1.2 Călătoria fără viză în Canada pentru toți cetățenii UE și Acordul economic și comercial cuprinzător UE – Canada 21.03.2012
7.1.3 Incălcarea de către Olanda a articolului 18 alineatul (1) din TFUE 13.03.2012
7.2 În perioada 2009-2011
7.2.1 Uleiuri menajere uzate 5.10.2011
7.2.2 Standardizarea sistemelor de conectare la rețelele electrice la nivel UE 5.10.2011
7.2.3 Orientări în privința ajutoarelor de stat pentru industriile energofage 21.06.2011
7.2.4 Permisele de liberă trecere 03.03.2011
7.2.5 Obligativitatea vizelor pentru Canada pentru cetăţenii cehi, români şi bulgari 09.02.2011
7.2.6 Infiinţarea unei Agenţii Europene Vamale 29.10.2010
7.2.7 Situaţia actuală creată de ţigani în Franţa şi aderarea României la spaţiul Schengen 16.09.2010
7.2.8 Eventuala clauză de reciprocitate în Acordul de liber-schimb dintre UE şi China 29.03.2010
7.2.9 Taxarea cererilor de soluţionare a litigiilor depuse la Curtea de Justiţie Europeană 18.03.2010
7.2.10 Crearea unei instanțe specializate în domeniul patentelor 12.03.2010
7.2.11 Crearea unei instanțe specializate în domeniul proprietății intelectuale 3.03.2010

8. Participarea în delegaţiile permanente pentru relaţiile cu Parlamentele din ţări terţe și alte delegaţii ale Parlamentului European

Nr. Numele ţării Sedinţa Data
8.1 În anul 2012
8.1.1. Londra, Marea Britanie ” Capitalism in Crisis: priorities for recovery and reform” 20 – 21 martie
speaker
8.1.1 Bucuresti Study Days & Congres EPP 17 -18 oct
8.1.2 Canada A 35-a intalnire interparlamentara UE-Canada (Ottawa si St. John’s) 28 oct – 1 nov.
speaker
8.1.3 Malta Study Days – EPP Group 15 – 16 nov
8.2 În anul 2011
8.2.1 Italia – Palermo Study Days -EPP Group 4-6 mai 2011
8.2.2 Germania – Düsseldorf Delegatie a JURI 24-25 mai 2011
8.3 În perioada 2009-2010
8.3.1 SUA – Washington Intalnire Dl.N.Sheets -director Divizie pt.Finante Internationale la Federal Reserve (Banca Centrala a SUA) 13 august 2009
8.3.2 Suedia -Stockholm Vizita membrilor JURI la Ministerul Justitiei din Stockholm sept.2009
speaker
8.3.3. Mozambique Delegatia PE pt.alegeri 26-30 sept.2009
8.3.4 Austria – Viena Summer University 15-17 octombrie 2009
8.3.5 Rep.Moldova 7-8 nov. 2009
speaker
8.3.6 Germania – Bonn Study Days – EPP Group 8-10 decembrie 2009
8.3.7 Luxemburg Vizita membrilor JURI la Curtea Europeana de Justitie 23 feb. 2010
speaker
8.3.8 Spania – Madrid Vizita membrilor JURI la Ministerul de Justitie din Madrid
4-5 martie 2010
sef al delegatiei
speaker

8.3.9 Olanda – Haga Vizita membrilor JURI la Tribunalul Penal International pentru fosta Yugoslavie 02 iunie2010
speaker
8.3.10 Portugalia – Madeira Study Days – EPP Group 13-15 oct.2010
8.3.11 Canada A 33-a intalnire interparlamentara Canada – EU (Alberta si Ontario) 31.11 – 05.12.2010
speaker

II. ACTIVITĂŢI SPECIALE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

1. Grupuri de vizitatori din România la Parlamentul European

Nr. Grupuri Provenienta (primari, elevi, studenti, membri de partid etc.) Nr. de vizitatori
1.1. În anul 2012:
1.1.1 Grup de vizitatori -
10 octombrie Membri de partid 24
1.1.2 Grup de vizitatori -
26 septembrie Membri de partid 26
1.1.3 Grup de vizitatori -
25 aprilie Membri de partid 23
1.1.4 Grup de vizitatori -
28 martie Membri de partid 15
1.1.5 Grup de vizitatori -
29 februarie Membri de partid 22
1.2 În perioada 2009-2011:
1.2.1 Grup vizitatori de la București sector 3 – februarie 2011 Membri de partid 30
1.2.2 Grup de vizitatori – mai 2011 Membri de partid și studenți 20
1.2.3 Grup de vizitatori – iunie 2011 Membri de partid 27
1.2.4 Grup de vizitatori -29 iunie) Profesori și studenți 26
1.2.5 Grup de vizitatori – 9 noiembrie 2011 Elevi de liceu si profesori 17
1.2.6 Grup vizitatori – Bucuresti sector 3 si Focsani (2010) Membri de partid 22
1.2.7 Grup vizitatori de la Bucuresti (2010) Membri de partid 21
1.2.8 Grup vizitatori – Miercurea Ciuc (2010) Membri de partid 25
1.2.9 Grup vizitatori IBR – 2010 Cursanti studii master 32
1.2.10 Grup vizitatori de la Bucuresti – 2009 Membri de partid 37

2. Alte activităţi speciale desfasurate in PE pe care europarlamentarul doreste sa le mentioneze (dezbateri, evenimente, etc):

2.1 În anul 2012:

• 19 septembrie – speaker in cadrul conferintei pe tema “Corporate governance” organizat de Kangaroo Group la P.E.
• 25 septembrie – speaker in cadrul conferintei: “The Future of Audit: towards more transparency, quality and independence” organizat de Association of Chartered Certified Accountants, Brussels (ACCA)
• 13 noiembrie – speaker in cadrul conferintei: “Financial Future event on Audit and Corporate Governance” organizat de BusinessEurope, EuropeanIssuers,
Deutsches Aktieninstitut, ecoDa, the UK Financial Reporting Council and FEE in P.E.
• 05 decembrie – speaker in cadrul dezbaterii cu Comisarul Viviane Reding pe tema: “Women on boards: What is the right approach for Europe?” , Brussel

2.2 În perioada 2009-2011:

Nr. Tema Locatia Data
1. Masa rotunda cu tema: “Impactul politicilor europene asupra mediului de afaceri din Romania” cu parteneriatul “The Money Channel” Bucuresti 14 martie 2011
2. Dezbatere”Eurodialog cu studenţii tema: „Actul privind Piaţa Unică” Centrul Infoeuropa Bucuresti 21octombrie 2011
3. Co-organizator dezbatere cu tema: “Corporate Governance Framework” – in colaborare cu Financial Reporting Council UK si Ashley Fox – MEP Parlamentul European 8 noiembrie 2011
4. Dezbatere “Eurodialog cu studentii” cu participarea mai multor europarlamentari Centrul Infoeuropa – Bucuresti 9 octombrie 2009
5. Dezbatere “Eurodialog cu studentii” tema : “Măsuri propuse la nivel comunitar în vederea depăşirii crizei economice şi financiare” Centrul
Infoeuropa
Bucuresti 26 martie 2010
6. Co-organizator lansare de carte si recital grup ” Amadeus” Parlamentul European 7 aprilie 2010
7. Conferinta “Managementul riscului in societate”" organizata in colaborare cu Centrul European de Relatii Internationale si Studii Strategice Parlamentul European 9 octombrie 2010

Ce stiti despre autism?

Cu ocazia zilei de 2 aprilie – Ziua Internationala a Constientizarii Autismului – Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism (AITA) demareaza o campanie de informare si constientizare a autismului, denumita generic “Ce stiti despre autism?”.

Campania isi propune sa informeze cu privire la 3 aspecte:
1. Autismul exista.
2. Autismul se poate recupera.
3. Copiii cu autism au drepturi, aceleasi ca toti copiii.
Peste 100 artisti, psihologi, sportivi, ziaristi, si alti prieteni ai asociatiei au raspuns invitatiei de a se alatura campaniei. Stefan Banica, Voltaj, Oana Cuzino, Laura Cosoi, Ioana Picos, Ana Maria Branza, Laura Gabriela Carlescu, Gianina Corondan, Ioana Ginghina, Andrei Nourescu, Irina Mohora, Denisa Nechifor, Cristina Soloc, Monica Iagar, Otilia Badescu, Valeria Racila van Groningen, Marius Dascau, Gabriela Firea si Marius Matache, sunt doar cateva dintre persoanele publice care au ales sa fie alaturi de copiii cu autism in ziua de 2 aprilie si sa duca prietenilor lor mesajul copiilor.
AITA este un ONG infiintat in anul 2008, care ofera servicii psihologice complete copiilor cu tulburare de spectru autist. La centrul AITA sunt inscrisi 20 de copii cu varste cuprinse intre 2 si 6 ani. Interventia timpurie este cea mai eficienta in recuperarea autismului. Dincolo de serviciile oferite in cadrul centrului, echipa AITA este procupata de informarea comunitatii despre autism si de integrarea copiilor cu autism in societate.
Mesajele campaniei se refera la informatii despre autism formulate ca „Stiati ca…?” si pot fi vizualizate pe site-ul: http://www.autism-aita.ro/2-aprilie-ziua-internationala-autism. Aceasta campanie se desfasoara si pe Facebook, fiecare dintre persoanele care s-au alaturat campaniei isi pot pune la coperta o imagine realizata de Asociatia AITA care contine o poza a persoanei si un mesaj despre autism.
Stiati ca…
• Copiii cu autism au emotii. Ei traiesc la fel ca noi toti iubirea, supararea, dorul, satisfactia, tristetea. Doar modul de exprimare este diferit!
• Autismul este mai comun la baieti decat la fete (1 fata la 4 baieti)?
• Autismul poate sa apara in orice familie indiferent de rasa, etnie, zona geografica, nivel de educatie?
• Un copil poate fi: vesel, afectuos, inteligent, haios, harnic, chiar daca are autism?
• In Romania sunt aproximativ 30.000 de persoane cu autism?
• Nu exista nici un tratament medicamentos care sa vindece autismul, dar cu terapie timpurie intensiva, pana la 47% dintre copiii cu autism pot trai o viata independenta?
• Diagnosticul de autism este pus de regula inainte de implinirea varstei de 3 ani? Uneori exista o dezvoltare normala pana la 2 ani, apoi se instaleaza regresul. Alteori semnele sunt evidente din primul an de viata.
AITA doreste ca acesta campanie sa fie inca un pas in: depistarea timpurie a autismului, interventie
precoce si integrare cu succes in societate a persoanelor cu autism.

Care este rolul bisericii astazi? (update)

Privitor la cazul liceului Colegiului Național ”Elena Cuza”, care functioneaza intr-o aripa a unei clădiri aflate in proprietatea Mitropoliei Olteniei, am primit informatii ulterioare care schimba, in acest caz, datele problemei. Astfel, desi Mitropolia a cerut in repetate randuri municipalitatii incheierea unui contract, astfel incat folosinta imobilului sa se faca in temeiul unui titlu, acest lucru nu s-a intamplat. Lipsa de interes a primariei este una continua si arata dezintesul primarilor din ultimii doi ani fata de situatia elevilor care invata la al treilea mare liceu din Craiova.

Descentralizarea inseamna nu doar drepturi ci si obligatii pe care municipalitatile trebuie sa si le respecte. In acest caz, fiind vorba de soarta unei generatii de elevi, grija pentru indeplinirea lor ar trebui sa fie maxima. Din pacate acest lucru nu se intampla. E greu de inteles de ce Primaria Craiova nu raspunde solicitarilor Mitropoliei de a gasi o rezolvare legala situatiei elevilor colegiului national.

Fiaaare veeeechi!

Suntem o tara de fier vechi, tocmai bun de adunat sau furat. Se fura cabluri electrice, capace de canalizare sau sine de tren. Se dezmembreaza fabrici falimentate. Cartierele Bucurestiului sunt impartite intre diverse familii de tigani care urla 24/7 ‘Fiaaare veeechi’. Solutia: o reglemantare stricta a punctelor de colectare. Ca la accizati, adica supraveghere video, certificat de provenienta a fierului, autorizare pentru activitatea desfasurata. Si daca nici asa nu merge, instituirea unui monopol de stat asupra activitatii de colectare.

Iesirea Greciei din Zona Euro – o gresala grava de comunicare publica

Pe masura ce se apropie noua runda de alegeri din Grecia, panica pare sa fi cuprins intreaga Europa, incepand cu deponentii bancilor si continuand cu investitorii de pe pietele de capital. In prezent nimeni nu se mai fereste sa spuna ceea ce acum cateva luni de zile era un subiect tabu: Grecia este in faliment, conform celei mai clare definitii a acestei situatii, adica nu mai are bani sa isi plateasca creditorii. Mai mult, din propriile surse bugetare Grecia nu mai are bani sa plateasca nici macar salariile bugetarilor si pensiile. Deci falimentul este total.

Daca la alegerile din iunie partidele pro-europene, care sustin continuarea masurilor de austeritate – de care depinde continuarea asistentei europene – nu vor putea forma un guvern, parasirea Zonei Euro de catre Grecia va fi o realitate. Acest lucru este deja anticipat de piete, in conditiile in care au loc iesiri masive de capital din bancile grecesti.

Unde a gresit Uniunea Europeana in relatia cu Grecia? Nu mai reluam acum istoria cu relaxarea criteriilor de la Maastricht, relaxare de care grecii au profitat din plin in mod iresponsabil, imprumutandu-se peste masura, sau falsificarea situatiilor financiare. Nu vorbim nici de incapacitatea Eurostat de a descoperi falsurile. Nu ca nu ar fi importante in aparitia crizei grecesti si in dezvoltarea acesteia ci pentru ca deja s-a scris destul despre ele. In afara de aceste greseli mai mult sau mai putin asumate, Uniunea Europeana a mai facut, in ultimul an, o greseala fundamentala: nu a luat niciodata in calcul, ca scenariu administrabil, iesirea Greciei din Zona Euro. Drept urmare nu a si-a adaptat mesajele publice lunad in calcul o astfel de posibilitate. Fie din cauza neputintei teoretice de a anticipa toate efectele unei astfel de situatii, fie din trufia de a nu permite nici un esec al uniunii monetare care a adus, intr-adevar, sensibile beneficii economice timp de 10 ani.

Acest lucru a facut ca acum, cand spectrul iesirii Greciei din Zona Euro sa devina mai apropiat ca niciodata, Uniunea Europeana sa nu aiba un plan B. Mai rau, perpetuarea continua a mesajelor care evitau a recunoaste ca Grecia se afla in faliment si apoi a celor care sustineau mentinerea cu orice pret a Greciei in Zona Euro au facut ca, odata pierduta lupta, acest lucru sa slabeasca atat moneda euro, cat si economia statelor membre UE.

Daca liderii Uniunii Europene ar fi fost mai pragmatici, ar fi trebuit sa anticipeze reactia electoratului grec, mai ales ca istoria Greciei este una cunoscuta, presarata cu falimente si alunecari spre extrema stanga politica. Si chiar in lipsa unei astfel de anticipari, trebuia sa fie luata in calcul si varianta falimentului si iesirii Grediei din Zona Euro, varianta care sa fie comunicata intr-un mod care sa acrediteze ideea – realista de altfel – ca o iesire a Greciei din Zona Euro va intari moneda unica si nu invers. Dezlipirea din uniunea monetara a unui stat care nu mai indeplineste de mult criteriile pentru a fi acolo trebuia sa fie un mesaj care sa aduca incredere investitorilor in capacitatea Zonei Euro de a-si apara moneda. Pana la urma, asa cum ai intrat in uniunea monetara, trot asa poti iesi, chiar daca Tratatele nu contin prevederi exprese in acest sens.

In orice caz, daca falimentul elen nu ar fi fost intins precum pelteaua si mesajele ar fi fost altele, reactia investitorilor la anuntul posibilitatii eminente de iesire a Greciei din Zona Euro ar fi fost acum cu totul alta. Din pacate am ajuns in situatia in care vedem cum moneda unica se depreciaza constant fata de alte monede precum lira sterlina si dolarul american, desi situatia economica a Regatului Unit nu e deloc roza, cum nici a Statelor Unite nu este.

Din pacate tragedia Greciei nu se opreste la faliment sau la iesirea din Zona Euro. Pe fondul acestei realitati care va genera hiperinflatie, regres economic accentuat (mai ales pentru un stat cu o insemnata pondere in PIB a turismului si serviciilor bancare, care vor sucomba) si somaj la cote uriase, o alunecare a Greciei spre izolare va deveni un real pericol pentru Europa nu doar din punct de vedere economic (riscul de contagiune). Un stat membru UE cu un posibil guvern comunist sau guvernat cu o sustinere parlamentara ad-hoc va produce efecte sociale necontrolabile, adica un risc geopolitic pe care nimeni nu este pregatit sa il gestioneze.

Renuntarea la prejudiciu de catre ISC, in dosarul “Trofeul Calitatii”, trebuie imputata reprezentantului legal al ISC. Sesizare Curtea de Conturi

Domnule Presedinte,

Va solicit ca, in temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, republicata, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei, sa va autosesizati cu privire la faptul ca Inspectoratul General in Constructii (ISC), prin reprezentantiul sau legal, Constantin Adrian Balaban Grajdan -inspector general, a renuntat la calitatea de parte civila in Dosarul penal 2470/2012 (“Trofeul Calitatii”), aflat in recurs pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In adresa nr. 22/22.05.2012 remisa instantei, reprezentantul legal al ISC considera ca nu exista nici un prejudiciu adus institutiei publice pe care o conduce, desi instanta de fond stabilise, prin hotararea judecatoreasca recurata, un prejudiciu de 64,8 miliarde lei.

In motivarea solicitarii sale, reprezentantul legal al ISC ignora o hotarare judecatoreasca prin care se stabileste prejudiciul respectiv, care capata astfel certidunie si lichiditate. Acesta considera ca relevanta nu este hotararea judecatoreasca ci raportul de expertiza contabila, care stabileste prejudiciul ca inexistent. Acest lucru nu poate fi retinut de Curtea de Conturi deoarece expertiza contabila (care nu poate raspunde oricum la obiective precum valabilitatea unor contracte sau capacitatea de reprezentare legala a structurilor interne ale ISC) este doar un mjloc de proba care a fost administrat de catre instanta de fond, alaturi de alte probe in dosar. Asadar relevanta este exclusiv hotararea instantei de judecata, ISC neputandu-se pronunta asupra modului in care instanta a administrat probele. Mai mult, nu are nici macar interes, din punct de vedere juridic si economic, sa nu tina cont de hotararea instantei prin care se constata calitatea sa de parte civila, indreptatita la recuperarea prejudiciului de 64,8 miliarde lei de la inculpati.

In aceste conditii, domnule presedinte, Curtea de Conturi ar trebui sa declanseze cu celeritate un control la ISC, in baza art. 22 lit. g) din Legea nr. 94/1992, nerecuperarea prejudiciului ca urmare a renuntarii la drept urmand a fi imputabila reprezentantului legal al ISC, simultan cu sesizarea organului de urmarire penala pentru savarsitea infractiunii prevazute de art. 64din Legea nr. 94/1992.

Sebastian Bodu
Deputat, Parlamentul European
Vicepresedinte, Comisia pentru Afaceri Juridice

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE CONTURI A ROMANIEI

Cine merge la Consiliul European? Varianta PNL…

Din perspectiva alegerilor prezidentiale din 2014, il intreb public pe candidatul USL la aceste alegeri, dl. Crin Antonescu, cine este indreptatit sa reprezinte Romania la Consiliul European, presedintele sau primul ministru? Avand in vedere ca domnia sa nu s-a pronuntat deloc pe acest subiect, am fi cu totii curiosi sa ii cunoastem pozitia.

Scapam de vize pentru Canada? (II)

Răspunzând printr-o declarație în plen unei întrebări inițiate de eurodeputatul Sebastian Bodu, în numele grupului Partidului Popular European, Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru afaceri interne, Cecila Malmstrom, consideră că vizele românilor pentru Canada ar putea fi ridicate până la sfârșitul anului, după accesul României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Întrebarea scrisă care a generat declarația Comisiei făcea referire la faptul că Parlamentul European ar putea respinge acordul de liber schimb UE-Canada dacă, până la data la care acesta va fi supus aprobării prin vot a legislativului comunitar, problema vizelor pentru cetățenii români, cehi și bulgari nu va fi rezolvată.

În dezbaterea parlamentară, Sebastian Bodu a susținut că “autoritățile canadiene au menținut până acum vizele pentru un motiv constant: rata ridicată a solicitărilor de azil venite din partea unor cetățeni est-europeni ajunși în Canada cu viză turistică (în marea lor majoritate aparținând unei anumite minorități).”

Că membru al Delegației interparlamentare UE-Canada, Sebastian Bodu a cerut în mod repetat oficialilor canadieni, inclusiv primului-ministru federal, modificarea procedurii de azil pentru cetățenii europeni, astfel încât abuzul constant față de această procedura să dispară. În urmă cu câteva luni, Canada a adoptat o nouă legislație privind imigrația, legislație prin care, pentru cetățenii statelor democratice, termenul de soluționare a cererii de azil a fost redus de la câțiva ani la câteva săptămâni. “Am sperat că, odată eliminată problemaazilanților abuzivi, Canada va renunța la vize, întrucât nu ar mai exista motive pentru menținerea acestora. Din păcate însă, constat cu regret că oficialii canadieni nu și-au schimbat deloc discursul în această chestiune, astfel încât ultima posibilitate de a modifica atitudinea lor este apelul la solidaritatea europeană”, a continuat Sebastian Bodu.

În a două jumătate a acestui an va intra spre aprobare în Parlament îndelung negociatul Acord de liber schimb UE-Canada, precum și un acord-cadru bilateral, niciunul dintre acestea nefăcând vreo referire concretă la eliminarea vizelor. Prin întrebarea adresată Comisiei, Sebastian Bodu și ceilalți inițiatori – printre care și Marian Jean Marinescu – au vrut să trimită un semnal puternic atât negociatorilor europeni, de a considera o prioritate problema vizelor, cât și guvernului canadian, astfel încât Parlamentul European să nu fie pus în situația de a respinge acordul de liber schimb pe motiv de inexistentă a unui regim de liberă circulație a persoanelor. “După cum se știe, Parlamentul European este foarte sensibil la probleme ce țin de drepturile omului, așa cum a dovedit-o de foarte multe ori în mod surprinzător pentru mulți. Iar în cazul acordului de liber schimb este evident că nu putem vorbi de libera circulație a bunurilor, capitalurilor și serviciilor în lipsa unei libere circulații a persoanelor”, a conchis Sebastian Bodu la finalul dezbaterii.

 

Atașat: întrebarea, cu dezbatere, care a fost trimisă și ambasadorului Canadei pe lângă Uniunea Europeană, spre a fi remisă guvernului canadian.  

Despre ANAF

Odata cu instalarea unui nou presedinte ANAF, institutia ar trebui profund reformata. In Odata cu instalarea unui nou presedinte ANAF, institutia ar trebui profund reformata. In primul rand Garda Financiara ar trebui desfiintata, ca un organism in mare parte corupt si lipsit de profesionalism, care aplica fara discernamant o lege proasta si caduca privind disciplina financiar-contabila a agentilor economici. Nu exista, din punctul de vedere al unui stat modern si care isi respecta contribuabilii, disciplina sau indisciplina financiar-contabila ci doar plata sau neplata taxelor si impozitelor, adica fiscalitate. Altfel spus, cata vreme inregistrarile contabile ale agentului economic nu au produs influente fiscale, statul nu a fost prejudiciat, deci nu ar avea motiv sa aplice amenzi. Din acest motiv Garda Financiara reprezinta un organism abuziv si vetust. Odata cu Garda Financiara ar trebui sa dispara si Politia Eonomica, un organism uitat de pe vremea Militiei fara alt obiect al muncii decat tot acela de a da amenzi inutile si fortate.

In al doilea rand, combaterea evaziunii fiscale ar trebui sa intre integral in atributiile fiscului, prin redesenarea Directiei Anti-Frauda Fiscala si popularea ei cu cei mai buni oameni, din punct de vedere profesional si moral. In acest fel s-ar asigura o coordonare mai buna activitatii de inspectie fiscala cu cea de depistare si instrumentare a cazurilor de evaziune. Cat priveste contrabanda -defininta ca trecerea ilegala a marfurilor peste frontiera – aceasta activitate ar reveni, dupa desfiintarea Garzii Financiare, exclusiv vamii.

In al treilea rand, sistemul fiscal-vamal – singurul care ar trebui sa ramana – ar trebui intarit prin continuarea informatizarii lui, lucru care ar usura nu numai colectarea de impozite ci si inspectia fiscala. Accizele ar trebui gestionate fie de vama, fie de fisc si nu cum se face acuma, jumate – jumate, astfel incat sa se asigure o administrare unitara si eficienta.

Nu in ultimul rand, Comisiile Fiscala si de Administrare Fiscala ar trebui reunite si facute functionale, pentru a da solutii contribuabililor care plang pe la usile MFP si ANAF pentru o interpretare pertinenta.

Sebastian V. Bodu
Member of the European Parliament
Vice-Chairman of the Committee on Legal Affairs

In atenția ambasadorului olandez la București (cel cu ochiul critic)

Cea mai mare Captură de tigarete ilegale din acest an a avut loc in Irlanda, după ce aceastea au trecut nestingherite, incarcate in patru containere lungi de 12 metri, prin portul Rotterdam. Așteptăm cu interes containerele cu sri-lankezi pentru ca Olanda sa se ceara afara din Schengen.