Motiunea de sezon

Victor Ponta, in ziua cu pricina: “Mai avem nevoie de 4 voturi, de 3 voturi, de 2 voturi, 1 vot…gata!…ajunge, va rog, avem deja prea multe, nu mai votati motiunea ca nu avem ce face cu atatea bile”. Si a picat motiunea la diferenta de 17 bile…

In timp ce se dezbatea motiunea am vorbit la telefon cu niste prieteni care aveau o vaga idee despre faptul ca, in Parlament, de decidea soarta guvernului. In orice caz, nu aveau nici un interes in eveniment. Extrapoland, cred ca lehamitea fata de politicieni si fata de politica, in general, a ajuns atat de mare incat nici macar o motiune de cenzura nu mai trezeste interesul oamenilor. Am auzit atat de des replica “toti sunt la fel” incat stau si citesc propriile postari trecute ca si cum ar fi “opera” altcuiva.

Se asteapta, asadar, sa se inventeze Viagra politica.

Cum sa te faci de ras. Ghid practic

Cand au aparut stenogramele lui Vintu, am zis ca astea or sa tina stirile, talk-show-rile si paginile ziarelor 3 zile (cam atat este durata maxima de existenta a unei stiri in Romania…). Dar au tinut-o zi doar. In ziua urmatoare deputatii nostrii, ai UDMR si ai UNPR au votat in unanimitate TVA de 5% pentru anumite produse si neimpozitarea pensiilor sub 2000 de lei, in lipsa deputatilor din opozitie (PSD si PNL). Cred ca astia din urma nu au fost in sala pentru ca nici ei nu se asteptau sa treaca.

Aici fac o paranteza, uitandu-ma la initiatorul proiectului de lege privind cota redusa de TVA (5%) pentru alimentele de baza (maestrul Voiculescu) cum se da cu caramida in piept ca, daca legea lui votata de altii nu va fi promulgata, il vor suspenda pe presedinte. Asta da tupeu, sa chiulesti de la votarea propriei initiative legislative, impreuna cu toti colegii tai, si apoi sa spui ca “va ia dracu’ daca nu o aplicati”. Adica sa ameninti cu suspendarea daca un atribut constitutional al sefului statului, respectiv acela de a trimite legea spre reexaminare, este exercitat. Inchid paranteza.

Revenind la subiectul principal, nu stiu daca sa rad sau sa plang vazand cum se voteaza in Camera Deputatilor. In Parlamentul European nu se poate intampla ca o lege sa fie votata “din eroare”. Fiecare euro-deputat stie ce se voteaza in conditiile in care raportul legislativ respectiv a fost intai dezbatut si votat in comisiile parlamentare de specialitate din care fiecare euro-deputat face parte. Asadar, eu nu ar trebui sa stiu ce votez in materie de sanatate sau forta de munca sau cultura, insa stie cu siguranta un coleg de-al meu care ma informeaza, asa cum eu imi informez colegii despre ce se dezbate si se voteaza in comisia mea (Juridica). Si uite asa, atunci cand e cate un vot important in plen, fiecare dintre noi stie exact ce are de votat si nu se ia intotdeauna dupa cei care stau cu degetele pe sus spre a indica daca sa votezi “pentru” ori “impotriva”.

In ziua votului cu pricina erau in plen jumate din membrii Guvernului, deputati si ei. Era si ministrul muncii, era si ministrul de finante. Erau si deputati din comisiile parlamentare de munca si de finante. Pai aia trebuiau sa stie ce voteaza! Ei trebuiau sai spuna liderului de grup (un mare lider, de altfel…) cum sa indice colegilor sa voteze! E o lipsa crasa de interes si de organizare sa lasi votul in bratele unui singur individ, si ala cu antecedente in cunoasterea si folosirea regulilor de procedura (ca si cel de la Senat, de altfel, indolenta fiindu-le caracteristica amandorura).

Si uite asa ne mai facuram de cacat inca o data. A cata oara?

P.S. “Simpatici” au fost aia care au zis ca au votat in cunostinta de cauza si nu din eroare (precum ministrul muncii, cum l-o chema). Probabil ca au preferat sa para mai degraba populisti decat idioti. Cand insa unii declara alba si altii negra (macar daca ar fi vorbit inainte intre ei, ca sa declare toti acelasi lucru, alb sau negru), imaginea generala e si mai proasta, respectiv de dezorganizare si dezinteres. Si uite asa castiga Ponta si Antonescu, care nici nu trebuie sa faca ceva pentru a obtine puncte electorale. Trebuie doar sa ii lase pe alde Mircea Toader si altii ca el, fie din Parlament, fie din Guvern sa vina la munca.

WTF is Eurolink-Casa Europei?

Europarlamentarul Petru Luhan, desemnat Personalitatea Anului

Foto: machiavelli.ro

shar-pei pui cutati799 RON

Europarlamentarul PPE/PD-L Petru Luhan a fost desemnat, vineri, “Personalitatea Anului pentru o Romanie Europeana”, pentru pozitiile sale publice si sprijinul acordat unor teme comunitare de interes major pentru cetatenii romani, precum combaterea cancerului la nivel european.

Disctinctia a fost acordata de Fundatia EUROLINK-Casa Europei, la finalul mesei rotunde cu tema “Care este locul actual al Romaniei in Uniunea Europeana?”, informeaza un comunicat de presa remis, vineri, catre redactia Ziare.com.

“Sunt onorat de primirea acestei distinctii, a declarat europarlamentarul Petru Luhan. Lupta impotriva cancerului, aderarea la Spatiul Schengen si atragerea fondurilor europene sunt obiectivele prioritare pe care mi le-am stabilit in mandatul de europarlamentar.

Dupa cum stiti, milioane de europeni sufera de cancer si din pacate romanii sunt printre cei mai afectati de lipsa de acces la tratament. O asigur pe doamna Van Staden, inventatoarea senzorului care detecteaza cancerul in 6 minute, ca sprijinul pe care i l-am acordat pana acum va continua, pentru ca beneficiile acestei inventii sa fie simtite cat mai curand in Romania si UE”, a spus Petru Luhan.

“O miza foarte importanta pentru romani o reprezinta aderarea la Spatiul Schengen avand in vedere ca libera circulatie in Europa a fost pentru ei principalul beneficiu al aderarii la UE. Voi sustine in Parlamentul European acceptarea Romaniei in Spatiul Schengen in martie 2011 si sunt sigur ca suntem pregatiti, institutiile statului facandu-si pe deplin datoria in acest sens”, a spus Luhan in interventia sa referitoare la aderarea Romaniei la spatiul Schengen.

Printre personalitatile distinse in acest an cu titlul de”Personalitatea Anului pentru o Romanie europeana” s-au mai numarat diplomatul Emeric Florin Saghi, principal coordonator al pregatirilor pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen si academicianul Mugur Isarescu, economist, Guvernator in exercitiu al Bancii Nationale a Romaniei, pentru decisiva contributie de reflectie si actiune avuta in domeniul asigurarii stabilitatii financiare a Romaniei in complicatul context al aderarii si apartenentei tarii la UE si al pregatirii pentru aderarea la euro.

Citeste mai multe despreEuroparlamentarul Petru Luhan Personalitatea Anului Romanie

Scrisoare deschisa Presedintelui Frantei

Excelentei Sale,
Dl. Nicholas Sarkozy
Presedinte al Republicii Franceze

03.10.2010
Stimate Domnule Presedinte,

Am luat decizia de a vă adresa aceasta scrisoare deschisa ca urmare a recentelor evenimente in care au fost implicaţi o serie de membri ai minoritaţii rrome, români si bulgari, locuind in tabere mai mult sau mai puţin legale de pe teritoriul Franţei, evenimente care pot avea ca si consecinta declansarea procedurii de infringement fata de ţara Dumneavoastra. Respectivele evenimente au avut ca punct de plecare indignarea cetaţenilor francezi fata de prezenţa si, mai ales, activitaţile in care erau implicate multe dintre persoanele respective si au avut ca punct final – cel puţin pentru public – repatrierea câtorva sute dintre acestea.

As vrea sa stiţi ca ceea ce m-a determinat sa iau hotarârea, nu usoara, de a scrie Presedintelui Republicii Franceze nu are legatura cu deciziile de repatriere. Preocuparea mea sau, mai bine zis, temerea mea consta in faptul ca, in lumina mai multor afirmaţii facute de oficiali ai Guvernului Francez, precum si ca urmare a impresiei profund negative pe care o serie de cetaţeni români de etnie rroma au lasat-o si o lasa in tara Dumneavoastra, exista riscul real ca România sa rateze intrarea in spaţiul Schengen pe fondul unui vot negativ al catorva State Membre printre care si Franţa.

Domnule Presedinte, România a facut toate eforturile – tehnice, financiare si umane – pentru a indeplini condiţiile de aderare la spaţiul Schengen, fiind perfect pregatita din toate aceste puncte de vedere, asa cum au aratat-o toate misiunile de evaluare de pana acum si cum o vor arata, cu siguranţa, si cele din noiembrie-decembrie (singurele care conteaza, in mod obiectiv, conform tratatelor in vigoare). De aceea o decizie negativa, bazata pe un vot dat “la cald”, ar fi nemeritata si injusta. Cele 20 de milioane de români care traiesc astazi in România plus cele 2 milioane care traiesc in Italia, Spania, Franta sau alte tari UE, muncind decent si perfect integraţi, nu merita sa suporte consecinţele acţiunilor câtorva mii care, trebuie sa stiţi, Domnule Presedinte, creeaza in ţarile lor de origine acelasi gen de probleme precum in Franţa, Italia ori alte ţari unde au ajuns cu mult inainte ca România sa fi devenit Stat Membru UE.

V-am ascultat, Domnule Presedinte, toate discursurile ţinute in plenul Parlamentului European atunci cand Franţa a deţinut presedinţia prin rotaţie a Consiliului. V-am admirat determinarea de a obţine rezultate legislative fundamentale in cele 6 luni de mandat in fruntea Consiliului. O astfel de determinare face deosebirea dintre un politician mare si un politician fara vocatie. O astfel de determinare face, de asemenea, deosebirea dintre un stat puternic si un stat marginal, inclusiv in interiorul UE. Mai mult, Franţa a fost intotdeauna sora mai mare a României. Toate deciziile politice cu incarcatura istorica pentru ţara mea au avut in spate sprijinul Franţei. De aceea indraznesc sa sper, Domnule Presedinte, ca determinarea Dvs. va funcţiona pentru a impinge lucrurile inainte in cadrul UE si nu pentru a da un vot de blam unei naţiuni care nu are alta vina decat aceea ca imparte aceeasi cetaţenie cu o minoritate etnica care, de secole, nu reuseste sa se integreze, in ciuda programelor derulate, a finanţarilor primite si a discriminarii pozitive de care beneficiaza in statul pe teritoriul caruia s-au asezat cu sute de ani inainte de a porni, astazi, catre alte destinaţii mai atractive.

In alta ordine de idei, Domnule Presedinte, greutatea de a integra social aceasta minoritate nu poate fi reprosata doar României, Bulgariei, Slovaciei, Ungariei ori altor tari unde exista ţigani. Asa cum am afirmat si in plenul Parlamentului European, recentele evenimente din Franţa (şi Italia) trebuie să amintească Europei că există o minoritate de 10-12 milioane de oameni, deja paneuropeană, cu probleme mari de incluziune sociala iar soluţia de a o ascunde în spatele graniţelor naţionale nu este cea castigatoare. Singura soluţie viabilă şi care poate da rezultate pe termen lung, cred eu, este una care presupune efortul comun european de integrare a acestei minorităţi. Si asta deoarece ţiganii exista, traiesc pe teritoriul UE si se deplaseaza liber dintr-un Stat Membru intr-altul. Aceasta este o realitate pe care nici o decizie de repatriere nu o poate acoperi decat parţial si temporar.

Apelul meu catre Dumneavoastră, Domnule Preşedinte, este să încercăm, la nivelul Uniunii Europene, să ne detaşăm de poziţii intransigente şi să încercăm să mergem inainte. Îmi exprim certitudinea că dialogul sincer si deschis va conduce la soluţii pentru integrarea unei minorităţi si nu la izolarea unui Stat Membru ori crearea de State Membre de categoria a doua fara ca apartenenţa la o astfel de categorie secunda sa le fie imputabila in vreun fel.

Cu convingerea ca acest apel nu a depasit limitele mesajului politic corect si pragmatic si ale diplomaţiei vă asigur, Domnule Preşedinte, de cea mai inalta consideraţie.

Sebastian V. Bodu
Deputat român in Parlamentul European

Confuzii la nivel inalt

Limba romana, confundata cu limba romani de un purtator de cuvant al CE
Joi, 23 septembrie 2010, 19:41 Actualitate | Esenţial

Dennis Abbott, purtator de cuvant al Comisiei Europene, a confundat limba romani cu limba romana, …miercuri, intr-o conferinta de presa la CE. Confuzia a fost corectata abia dupa interventia unui alt purtator de cuvant, relateaza Mediafax.

Abbott, purtator de cuvant al comisarului pentru Educatie si Cultura, a facut o prezentare, joi, in conferinta de presa de la CE, a evenimentelor care vor fi organizate pentru a marca “Ziua europeana a limbilor”.

In acest context el a fost intrebat in limba franceza, in contextul unei referiri la limbile vorbite de minoritati, despre limba romani.

“Romani? Nu, nu este o limba minoritara. Este o limba oficiala a UE”, a raspus Abbott.

Pe fondul murmurului care s-a creat in sala, el a intrebat-o pe Pia Ahrenkilde Hansen, purtator de cuvant al CE, aflata langa el, daca nu este vorba despre Romania.

Desi initial i-a raspuns ca este vorba despre Romania, purtatoarea de cuvant a CE, Pia Ahrenkilde Hansen, i-a soptit dupa cateva secunde, fiind insa auzita in microfon: “Cred ca a spus romani, limba etniei roma”.

“Sunt dezolat pentru intrebarea dinainte, referitoare la limba etniei roma”, a intervenit Abbott la urmatoarea intrebare, adaugand ca CE apreciaza “toate limbile din Europa, inclusiv pe cea a romilor”.

Limba romani (numita si rromani sau tiganeasca) este limba vorbita de romi. Limba face parte din ramura indo-ariana a limbilor indo-europene, fiind similara cu limbi precum punjaba si hindi.

In toata lumea, sunt aproximativ 4,8 milioane de vorbitori de romani, tara cu cei mai multi vorbitori fiind Romania (273.500 de persoane), urmata de Slovacia (253.943). Alte tari unde numarul de vorbitori este peste 100.000 sunt Cehia, Bulgaria si Ungaria. In termeni de procente din populatia tarilor, Slovacia este pe primul loc cu 4,8% populatie vorbitoare de limba romani; Romania este pe locul 6, cu 1,2%. (Sursa: Wikipedia)