Politia a retinut de curand trei functionari publici din Primaria sectorului 5 care faceau parte dintr-o retea infractionala care escroca batrani, luandu-le casele. Stirea a facut inconjurul Romaniei si, prin intermediul mass-media, a ajuns si la mine.
Cineva mi-a sugerat sa fac repede o conferinta de presa in care sa il infierez pe Vanghelie pentru complicitatea morala cu acei functionari publici (unul dintre ei aparand si in materialele sale electorale). Nu am marsat pe aceasta idee, desi poate pentru unii poate parea tentanta, avand in vedere ca Vanghelie este contracandidatul meu direct.
De ce nu am tinut o conferinta de presa? Pentru ca mi s-a parut un gest ipocrit. Faptele respective nu le-am descoperit eu, ci Politia si Parchetul, fiind preluate imediat de catre mass-media. In plus, inteleg sa fac o campanie pozitiva, bazata pe idei si nu pe atacuri personale, respectiv sa arat ce se putea face daca ar fi existat vointa, spirit managerial si bun simt.
M-am uitat la conferinta de presa organizata ad-hoc de Vanghelie. Am vazut un om disperat, care simte ca ii fuge pamantul (terenul?:) de sub picioare, ca pierde competitia pentru fotoliul de primar. A jignit si a acuzat la intamplare, ca si cum toata lumea din jurul lui era de vina, mai putin el.
Si atunci, daca omul asta e cazut jos, doborat de propria incompetenta si delasare, de ce sa vin si eu sa-i mai dau un picior? Multi ar spune ca el asa ar fi facut, daca eu sau oricare altcineva ar fi fost in situatia lui. Probabil. Dar eu nu sunt Vanghelie. E adevarat ca nu am stat foarte mult la Bruxelles, dar am vreo 10 ani de experienta de lucru cu strainii (americani si europeni) care si-a pus amprenta asupra modului meu de gandire.
Asadar prefer sa il astept pe Vanghelie in ringul dezbaterii electorale. Sau gresesc?
Recent Comments